Prevenția poate salva vieți și în mod cert te ajută să ai o sănătate mai bună. Ajută foarte mult dacă adopți o alimentație sănătoasă și echilibrată, dacă faci exerciții fizice, dacă eviți fumatul și excesul de alcool și dacă faci în fiecare an investigațiile medicale recomandate de medicul de familie sau de medicul specialist.
Explicăm în acest articol care sunt investigațiile medicale care ar trebui făcute în fiecare an. Lista nu este exhaustivă, ea poate fi completată de alte teste de screening, în funcție de vârsta sau de istoricul medical individual sau de familie al pacientului. Dacă o afecțiune este descoperită la timp, ea poate fi tratată cu succes, iar pacientul își poate vedea liniștit de activitățile obișnuite. Multe afecțiuni grave nu se manifestă prin simptome decât atunci când este prea târziu. De aceea este important să mergi la medic constant, pentru a-ți verifica starea de sănătate.
Investigațiile anuale sunt cu atât mai importante cu cât pacientul are peste 40 de ani, chiar dacă are un stil de viață sănătos. Testele imagistice pot spune multe despre starea organelor interne, dar sunt și alte investigații care trebuie făcute: electrocardiogramă, control oftalmologic, control ginecologic, mamografie, ecografie, control dermatologic.
Analize de sânge anuale
Cele mai citite articole
Analizele anuale de sânge sunt recomandate de medicul de familie care cunoaște cel mai bine istoricul medical al pacientului. Aceste analize se recomandă în funcție de vârstă, sex, factori de risc, stil de viață. În principal, iată ce analize de sânge ar trebui făcute în fiecare an:
- hemoleucograma: este o analiză recomandată în cazul unor afecțiuni precum anemia sau leucemia.
- viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): are valori diferite în funcție de vârstă. Valorile sunt scăzute în cazul unor afecțiuni precum: anemie, leucemie, insuficiență congestivă, afecțiuni renale. Valori crescute ale VSH-ului se întâlnesc în anemie, pneumonie, apendicită, poliartrită, infecții cutanate.
- fibrinogenul (Fib): prezintă valori modificate în cazul unor inflamații acute.
- proteina C reactivă: este o proteină care se sintetizează la nivelul ficatului, ajută la evaluarea afecțiunilor inflamatorii.
- glicemia: este o analiză de sânge care indică nivelul zahărului din sânge. Ajută, în principal, la diagnosticarea diabetului zaharat, de aceea glicemia nu trebuie să lipsească de pe lista analizelor de rutină. Dacă glicemia este mărită pot exista diverse cauze: excese alimentare, stres, diabet zaharat nediagnosticat, sedentarism. Dacă nivelul glicemiei este mic, cauzele pot fi: lipsa unei alimentații adecvate, anumite tratamente, consum de alcool, operație de micșorare a stomacului (pentru că aportul de nutrienți este prea mic, sau arderile se fac prea rapid).
- profilul lipidic: ajută la identificarea riscului de boală coronariană. Profilul lipidic presupune colesterolul total, colesterolul HDL (colesterolul „bun”) și colesterolul LDL (colesterolul „rău”), colesterolul VLDL, trigliceride, lipide totale. Este important de știut: colesterolul „bun” îndepărterază colesterolul „rău” de pe vasele de sânge, direcționându-l spre ficat, de aceea este bine să aibă o valoare mai mare. Colesterolul „rău” se depune pe peretele vaselor de sânge și îl îngroașă, iar acest lucru poate duce la blocarea fluxului sanguin (în cazurile grave se poate ajunge la infarct miocardic sau atac cerebral vascular). Trigliceridele reprezintă o altă formă de transport al grăsimilor, nivelurile crescute sunt asociate cu un risc cardiovascular mai scăzut în comparație cu colesterolul.
- transaminaze: sunt enzime care își au originea în ficat sau țesuturi. Valorile crescute ale transaminazelor pot fi un bun indicator pentru o afecțiune a ficatului.
- creatinina: creatinina serică este o analiză care este asociată cu o posibilă disfuncție a funcției renale.
Investigații anuale suplimentare
Există și alte teste pe care medicul le poate solicita:
- ecografia: este un test imagistic care poate evidenția o serie de afecțiuni precum endometrioză, chisturi ovariene, cancer ovarian. De asemenea, ecografia poate oferi informații despre starea ficatului și despre starea aparatului genital feminin.
- endoscopia digestivă superioară: endoscopia ajută la confirmarea sau infirmarea unor afecțiuni de la nivelul tractului digestiv superior.
- colonoscopia: este o investigație recomandată după 40 de ani. Ajută la identificarea unor afecțiuni de tract digestiv inferior: diverticulită, boala Crohn, prezența unor tumori la nivelul colonului.
- radiologia digitală: tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN) ajută la depistarea afecțiunilor articulare.
- ecografia Doppler: aceasta este o investigație non-invazivă, care permite analizarea în profunzime a țesuturilor vascularizate. Se recomandă mai ales pacienților cărora li se inflamează picioarele sau mâinile. Investigația poate fi asociată și factorilor de risc cardiovascular precum: colesterol crescut, diabet, hipertensiune, fumat.
- evaluarea aparatului reproducător: este necesară pentru că sunt afecțiuni grave precum cancerul de sân și cancerul de col uterin care pot fi identificate din stadiu incipient prin mamografie, test Babeș Papanicolau, ecografie transvaginală. În cazul bărbaților se recomandă evaluarea prostatei.
- consult endocrinologic: cel mai adesea se pune problema identificării unor afecțiuni tiroidiene.
Acestea nu sunt singurele investigații anuale care sunt recomandate de medici, dar rămân cele mai importante. Medicul de familie este cel care știe cel mai bine istoricul medical al pacientului și poate recomanda cele mai potrivite analize anuale.
