Delir mistic la CNCD: amendă pentru o piesă de teatru în care actorii au mâncat slană cu ceapă pe o icoană cu Iisus

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu 2.000 de lei Asociaţiei Pride România, organizatoarea săptămânii Pride Cluj. Motivul: în cadrul festivalului a fost prezentată piesa de teatru „Eu sunt. Şi?”, considerată a fi lezat demnitatea religioasă, după ce actorii au apărut, preţ de câteva minute îmbrăcaţi sumar în haine monahale şi mâncând slană cu ceapă pe, ceea ce părea a fi, o icoană cu chipul lui Iisus Hristos. 

CNCD a fost sesizată de mai multe persoane, care de altfel nu au văzut piesa de teatru, însă au susţinut că afişul de promovare al spectacolului şi pozele publicate din timpul piesei reprezintă o încălcare a libertăţii de conştiinţă.

„Dreptul unor cetăţeni care au o anumită credinţă, în speţă libertatea de conştiinţă, a fost încălcat prin mesajele transmise în cadrul acestei piese, unde obiecte de cult, în speţă o icoană, ce are o valoare intrinsecă, a fost folosită într-un mod degradant. Există o jurisprudenţă a CEDO în astfel de cazuri, de exemplu în Italia o piesă de teatru a fost interzisă exact pentru faptul că foloseau într-un mod similar un crucifix. Decizia a fost luată cu majoritate de către consiliul CNCD. Noi am fost sesizaţi, în această speţă, persoanele în cauză nu au văzut piesa, însă pe baza relatărilor şi a afişului de promovare, s-au considerat discriminaţi. Din păcate discuţia pe acest subiect a devenit una violentă. Trebuie purtată totuşi o discuţie raţională despre limitele libertăţii de creaţie. Orice societate îşi stabileşte nişte standarde morale, nişte limite în care poate fi exercitat un drept. Aşa cum CNCD a sancţionat de multe ori derapaje de homofobie, de această dată am considerat în unanimitate că a existat un derapaj la adresa oamenilor de credinţă”, a motivat decizia Csaba Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Reprezentanţii Asociaţiei Pride România s-au apărat spunând că nu au aplicat niciun tratament preferenţial pentru vreun cult religios sau altul şi că spectacolul a fost doar o formă de exprimare artistică. „În cadrul spectacolului nu au existat acţiuni de deosebire, excludere, restricţie şi nici nu a existat un tratament preferenţial pentru un cult religios sau altul, pentru a se putea prezuma că există o discriminare având ca mobil religia. În plus, faptele de a purta parţial haine monahale şi de a tăia ceapă pe un tablou ce-l reprezintă pe Iisus nu restrâng sau înlătură recunoaşterea, folosirea sau exercitarea unui drept nici pentru cei care au participat la spectacol, nici pentru persoanele fizice aparţinând vreunui cult religios recunoscut de către statul român. Partea reclamată recunoaşte şi respectă dreptul la libertatea religioasă conferit tuturor cetăţenilor”, şi-au argumentat punctul de vedere cei de la Asociaţia Pride.

„Din punctul nostru de vedere decizia CNCD este cel puţin una nefericită, şi care ridică semne de întrebare cu privire la respectarea liberăţii de exprimare în România. Ne solidarizăm cu colegii de la Cluj şi sperăm să meargă în instanţă. Nu consider că respectivul spectacol a încălcat vre-un drept. De-a lungul secolelor întotdeauna cei aflaţi la putere s-au folosit de lege pentru a-şi apăra ideile. Religia este un set de credinţe şi idei vii, care evoluează odată cu societatea. La fel, ar trebui să-l sancţioneze pe Luther”, este de părere Vlad Viski, directorul executiv al organizaţiei pentru drepturile persoanelor LGBT, Mozaiq.

Specialiştii în domeniu susţin că, pentru a putea ajunge la o concluzie întemeiată, este foarte important contextul exact al acestei piese, ce anume s-a spus în cadrul piesei, ce anume au făcut actorii, şi că, fără aceste elemente, nimeni nu se poate pronunţa. „Pentru a judeca o piesă de teatru, trebuie să judecăm în ansamblu. Mai ales în cazul unui spectacol de avangardă, unele expresii, gesturi, pot părea nepotrivite, provocatoare, şi de aceea un act artistic este mai greu de apreciat. Toate aceste lucruri trebuie judecate în funcţie de context, de particularităţile acestui spectacol”, este de părere avocatul Alexandru Cristian Surcel.

Decizia CNCD este cel puţin una nefericită, şi care ridică semne de întrebare cu privire la respectarea liberăţii de exprimare în România

Vlad Viski

directorul al organizaţiei pentru drepturile persoanelor LGBT, Mozaiq