Bucureștiul are 349 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic și alte 368 încadrate în clasa a II-a. Semnele care avertizează pericolul iminent pe care îl reprezintă imobilele sunt lipite peste tot prin centru. Nu degeaba Capitalei i se mai spune și „orașul bulinelor roșii”.
În fiecare an, la început de martie, toți își amintesc momentul în care Bucureștiul s-a zguduit puternic într-un cutremur devastator de 7,4 grade pe scara Richter. S-a întâmplat în 1977, pe 4 martie, seara, a durat aproape un minut și a făcut peste 1.500 de victime.
Vezi aici cum relata presa vremii despre cutremurul din ’77
La 43 de ani de atunci, avem impresia că știm suficiente lucruri despre cutremur, că suntem mai bine pregătiți și putem face față unui seism la fel de puternic ca cel din ’77.
Cât de bine pregătiți suntem, de fapt, ne spun autoritățile.
Mai mult pe intervenție, mai puțin pe prevenție
„Suntem mai pregătiți decât în 1977, dar numai pe partea de intervenție”, spune Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
Autoritățile au echipamente noi, mai bune, speciale pentru intervențiile de căutare-salvare, spune Arafat, dând exemplu intervenția pompierilor români în Albania, unde a avut loc, în noiembrie, un cutremur de 6,4 grade pe scara Richter, în urma căruia peste 50 de oameni și-au pierdut viața. Atunci, 50 de pompieri și doi voluntari români au sărit în ajutorul albanezilor.
Pe partea de prevenire stăm, însă, mai prost.
Din păcate, sunt multe clădiri neconsolidate, iar dacă vom avea un cutremur major, atunci, da, vom avea victime. Faptul că vom interveni și vom încerca să le salvăm, acesta este alt aspect. Dar este mult mai bine să prevenim prin consolidare și atunci intervenția să fie minimală. Partea de prevenire la ora actuală este insuficientă.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență:
Mai puțin de 100 de clădiri au fost consolidate în ultimii 30 de ani
De la Revoluție și până în prezent, au fost consolidate doar 97 de clădiri, potrivit Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Conform AMCCRS, pe lângă aceste clădiri consolidate, Bucureștiul mai are încă peste 800 de imobile expertizate și încadrate pe clase de risc seismic. Cele mai multe dintre ele au fost construite înainte de 1963, când proiectarea clădirilor nu ținea cont de principii antiseismice.
Între timp, s-au îmbunătățit normativele de patru ori și s-au adoptat noi standarde pentru realizarea clădirilor, spune directorul Institutului Național de Fizică a Pământului, Constantin Ionescu.
„S-au făcut și pași înspre bine, dar pe de altă parte am rămas la stadiul de 1977”, a declarat Ionescu pentru Libertatea, adăugând că cele mai mari probleme sunt la clădirile foarte vechi, care au rezistat mai multor cutremure puternice, dar care nu pot rezista la infinit.
Ce s-a promis și ce s-a făcut
Cele mai citite articole
În timp ce clădirile din centru stau să cadă peste noi, primarul Capitalei, Gabriela Firea, se laudă deseori că lucrurile s-au mișcat mult mai repede în mandatul său și mai multe clădiri au intrat în proces de consolidare decât în mandatele foștilor primari.
Tot ea promitea anul trecut, în vară, că până la sfârșitul acestui an se va interveni la toate clădirile cu risc seismic. În realitate, se lucrează – asta însemnând nu doar consolidare, ci și primii pași spre consolidare, adică punere în siguranță sau realizarea documentațiilor tehnice – la mai puțin de jumătate.
Nu se știe câte imobile au fost finalizate din 2016 și până acum, pentru că toate informările municipalității se referă la „clădiri aflate în curs de consolidare”. Cert este că abia anul trecut, primăria a început propriu-zis lucrările de consolidare la doar 10 clădiri cu bulină, conform AMCCRS. Până la lucrări s-au semnat hârtii.
45 de milioane de euro
este bugetul alocat de Primăria Capitalei anul acesta pentru consolidarea clădirilor cu bulină
Până atunci, tot ce avem din activitatea administrației sunt niște mesh-uri peste fațadele clădirilor părăginite din centrul istoric, afișe publicitare care îi îndeamnă pe bucureșteni să aleagă un „București trainic” și să consolideze și vreo două exproprieri ale proprietarilor de clădiri cu risc seismic.
De altfel, procesul – de la hârtii și până la prima schelă – este unul de durată.
Truse de prim ajutor și aparatul care anunță cutremurul
Până la consolidarea clădirilor cu bulină, municipalitatea îi învață pe cetățeni să se apere singuri de efectele cutremurului.
Consiliul General al Municipiului București a aprobat, luna trecută, un proiect de hotărâre prin care vor fi împărțite locuitorilor din blocurile cu risc seismic ridicat 5.800 de kit-uri cu bandaje, dezinfectanți, medicamente, fluiere, apă, radio, lanternă.
În 2017, viceprimarul Aurelian Bădulescu vorbea despre o altă soluție: un aparat care să prevadă cutremurele cu patru ore înainte de producerea lor. El spunea că mai multe despre aceste aparate știu specialiști din Rusia și Israel, cu care va purta discuții. După ce a fost ironizat de ONG-uri și cetățeni, a renunțat la idee.
Potrivit legii, orice clădire mai înaltă de 50 de metri sau cu o suprafață de peste 7.500 de metri pătrați ar trebui să aibă cel puțin patru senzori de cutremur. Primăria Capitalei a anunțat, în 2018, că va achiziționa 50 de senzori, dar, între timp, fizicienii de la INFP au instalat ei înșiși astfel de senzori în patru imobile din Capitală, printre care Primăria Capitalei și Arcul de Triumf.
Senzorii sunt instalați la subsol, la mijlocul clădirii și la ultimul etaj și cu ajutorul lor pot estima avariile.
În cazul unui cutremur, informațiile emise de senzori ajung foarte repede la noi, iar noi le dăm mai departe beneficiarului, adică proprietarului clădirii.
Constantin Ionescu, directorul Institutului Național de Fizică a Pământului:
Până la implicarea autorităților pentru prevenirea efectelor dezastrelor naturale, există inițiative civice independente, precum Fundația Comunitară București, care, prin Fondul Bucureștiul Pregătit, alocă finanțare pentru organizarea de cursuri de prim ajutor, dezbateri despre cutremure sau pregătirea câinilor pentru operațiuni de căutare-salvare din dărâmături.
