Până la finele acestei luni, administrația locală a Sibiului așteaptă ofertele din partea urbaniștilor interesați să realizeze primul plan urbanistic zonal pentru Câmpșor. Zonă introdusă în intravilanul orașului în urmă cu nouă ani și unde, mai nou, conducerea Primăriei spune că vrea să amenajeze o zonă de agrement și de sport. Adică o continuare a ideii acelui aqua-park pentru care, în 2008, a mai fost realizat un studiu de fezabilitate.
”Urbanizare zonă UVa (zonă verde cu funcțiuni de agrement – n.r.), completare cu funcțiuni specifice UVs (zonă verde cu rol de complex sportiv – n.r.), accesibilizare și viabilizare edilitară zonă – zona cartier Turnișor – Câmpșor” este numele contractului scos la licitație zilele trecute de către Primăria Sibiu, pentru suma de 290.000 de lei, fără TVA.
Planul urbanistic zonal care se cere a fi realizat în cadrul acestui contract pornește de la ideea că, prin Agenda sportivă a orașului, Sibiul a căpătat notorietate națională și internațională, dar evenimentele de pe această agendă sunt destinate în special sportivilor de performanță din domeniul ciclismului, tenisului sau baschetului. Or, sportul pentru sibienii de rând suferă la capitolul infrastructură.
”În rândul populației există o cerere puternică pentru o infrastructură sportivă, care să permită practicarea sportului de masă. Mediul privat a răspuns mai rapid acestei tendințe, în ultimii ani dezvoltându-se o serie de facilități sportive dedicate locuitorilor, cum ar fi terenurile de tenis, fotbal, săli de sport etc. Pentru a menține și crește calitatea vieții, dincolo de investițiile în infrastructură, lucrările de reamenajare a zonelor rezidențiale trebuie să suplinească și deficitul de dotări din zonele respective (locuri de joacă, terenuri de sport în aer liber etc). Totodată, este important să se acorde o atenție sporită amenajării spațiilor publice, în vederea creșterii accesibilității acestora pentru copii, persoane vârstnice sau persoane cu handicap. În cadrul programului de dezvoltare a municipiului Sibiu se prevede necesitatea asigurării terenurilor destinate dezvoltării diverselor zone de activități economice, cât și programe de dezvoltare rezidențială sau de agrement, turistice”, se arată în preambulul caietului de sarcini întocmit de către reprezentanții Primăriei Sibiu pentru atribuirea contractului în discuție.
Sport în spații modulare
Din caietul de sarcini elaborat acum de administrația locală rezultă că vechea idee de aqua-park este acum înlocuită cu cea a unui complex de agrement și sport, care să includă și facilități specifice unui ștrand. ”Prin realizarea obiectivului de investiții propus, respectiv Complex de agrement și sport care să includă servicii pentru tineri (copii, dar și adulți), se urmărește: asigurarea condițiilor de petrecere a timpului liber într-un cadru propice practicării sportului în aer liber și în spații acoperite”, se arată în documentația elaborată sub semnătura arhitectului șef al Sibiului, Ioana Urdea.
Conceptul viitorului PUZ va trebui să aibă în vedere aspectele ”flexibilității și evoluției”, prin urmare construcțiile care ar urma edificate în cadrul unui eventual nou viitor complex sportiv ar trebui să fie modulare. ”Avantajele unor construcții modulare sunt: decongestionarea fluxurilor de circulație, posibilitatea de variație sporită, domenii de funcțiuni structurate, posibilitate de extindere micro, posibilitate de extindere macro, expunere la lumină naturală”, este justificarea adusă prin caietul de sarcini propunerii de construcții modulare.
8.500 de utilizatori
În ceea ce privește capacitățile eventualei viitoare investiții, Primăria are și un număr. ”Structura Complexului de agrement și sport, având în vedere structura pe vârste a populației municipiului Sibiu, va avea o capacitate de aproximativ 8.500 de utilizatori structurați pe zone specifice”. Iar zonele specifice propuse de Primăriei sunt șase la număr.
Prima enumerată este cea sportivă, care va include structuri acoperite și terenuri în aer liber. Cea de-a doua zonă este cea dedicată unui ștrand municipal de tip aqua-park, în care, la fel, să fie atât bazine acoperite, cât și bazine în aer liber.
În afara zonelor dedicate amenajării de parcare și a pavilionului administrativ, complexul propus acum de Primărie va include și o ”zonă de cazare temporară/permanentă”, urmată de una de agrement cu caracter ”peisager” și sportiv. ”Aceste zone se vor defini ca și macro-zone funcționale dimensionate în funcție de utilizatori, scopul documentației fiind de a stabili modul de rezolvare a acceselor în zonă, de viabilizare și dimensionare edilitară necesare pentru funcționarea zonei”.
PUZ pe 41 de ha
Aproximativ 20 de ha este suprafața pe care Primăria Sibiu o are la dispoziție pentru amenajarea viitorului centru de agrement din zona Cascade a Câmpșorului, anunța primarul Sibiului, Astrid Fodor, în primăvara anului trecut. An în care în bugetul orașului au fost alocați 200.000 de lei pentru planul urbanistic zonal care, de fapt, acum a fost scos la licitație.
Zona pentru care Primăria Sibiu cere stabilirea unor reglementări urbanistice este mult mai mare, de 41 de ha, împărțită în 30 de numere cadastrale. Este primul plan urbanistic zonal care se realizează pentru zona Cîmpșor, introdusă în intravilanul municipiului Sibiu prin Planul urbanistic general al orașului adoptat în 2011.
Marjă de un an de zile pentru finalizarea licitației
Termenul de realizare a planului urbanistic zonal este de șase luni de la data semnării contractului de către ambele părți. Însă pe parcursul acestor șase luni sunt prevăzute termene intermediare pentru predarea unora dintre lucrări. Spre exemplu, conceptul de dezvoltare în minim două variante trebuie predat în cel mult 30 de zile de la semnarea contractului.
În afară de cel puțin un laptop, o licență de software pentru proiectare de tip CAD sau echivalent, o ”stație totală” și un receptor GPS cu dublă frecvență, firmele interesate de acest contract vor trebui să prezinte o listă cu echipa de proiect, formată din cel puțin cinci specialiști: un coordonator de proiect cu drept de semnătură atestat de Registrul urbaniștilor din România, un inginer specializat în căi de comunicații și transport, un inginer specializat în domeniul echipării edilitare, un inginer geolog și un inginer topograf.
De altfel, experiența specialiștilor propuși de firmele interesate pentru acest contract va conta în departajarea ofertelor în proporție de 40%. Experiența echipei de proiect este ”concretizată în număr de proiecte similare în care respectivii specialiști au îndeplinit același tip de activități cu cele pe care urmează să le îndeplinească în contract”.
Experiența coordonatorului de proiect propus de firmele interesate (experiență cuantificată prin numărul de planuri urbanistice zonale elaborate pentru amenajarea de zone de agrement, sportive sau de amenajări peisagistice) contează în cadrul departajării eventualelor oferte depuse în proporție de 20%.
Restul de 40% din cadrul criteriilor de departajare a ofertelor sunt rezervate celui mai mic preț.
Termenul de depunere a ofertelor în cadrul acestei licitații a fost stabilit pentru ziua de 25 martie 2020.
În ceea ce privește evaluarea tehnică a ofertelor depuse, reprezentanții Primăriei Sibiu și-au asumat ca aceasta să fie finalizată în cel mult un an de zile. Mai precis, până cel mai târziu pe 25 martie 2021. Ulterior evaluării tehnice, urmează evaluarea financiară și desemnarea câștigătorului, etapă care poate fi contestată la Consiliul național de soluționare a contestațiilor și, mai apoi, la Curtea de Apel Alba Iulia.
Documentații
Printre documentațiile solicitate în cadrul acestui contract, reprezentanții Primăriei Sibiu solicită și elaborarea unui concept de dezvoltare, care să includă și un memoriu tehnic explicativ în care să fie elaborat modul de integrare a investiției propusă în zonă, dar să fie prezentată și o estimare de consecințelor economice și sociale care ar urma să fie generate de un astfel de complex sportiv și de agrement. Totodată, memoriul tehnic explicativ va trebui să enumere și acele investiții care ar urma realizate în viitorul centru de către Primăria Sibiu sau de către terți (în vechiul proiect al aqua-park-ului din Pădurea Dumbrava, de exemplu, spațiile de cazare urmau a fi realizate din investiții private).
Câștigătorii contractului vor trebui să elaboreze și cel puțin ”două planșe de concept – plan de situație cu prezentarea funcțiunilor, a vecinătăților, modul de asigurare a acceselor și de rezolvare a utilităților”.
În ceea ce privește planul urbanistic zonal cerut pentru viitorul complex, acesta va trebui să aibă în vedere și opțiunile populației (pe parcursul elaborării PUZ-ului sunt cerute și consultări publice), dar să și aibă drept anexă un studiu geotehnic al zonei. De asemenea, regulamentul de urbanism aferent PUZ-ului cerut va trebui să includă și o planșă cu posibilități de mobilare urbanistică, una care să detalieze ”modul de realizare a zonei ștrandului municipal de tip aqua-park, a zonei pavilionului administrativ”.
În plus, tot ca anexe, sunt solicitate sinteze ale studiilor de fundamentare care să aibă în vedere organizarea circulației, protecția mediului, zonele de risc (atât geologice, cât și hidrologice), un studiu de pre-coordonare a rețelelor edilitare, dar și sugestii de mobilare urbanistică ”pentru părți ale zonei, care să faciliteze înțelegere din partea beneficiarului a propunerilor ce se avansează”.
De 12 ani. De când era vorba de ștrand, mai întâi
”Ştrand municipal si zona de agrement din Pădurea Dumbrava Sibiului” este numele proiectului lansat de administrația locală în vara lui 2008 și care urma să fie amplasat pe locul fostului depozit de muniție dinspre Rășinari. Studiul de fezabilitate comandat atunci de Primărie prevedea investiții totale de peste 56,7 milioane de euro (la prețurile din 2008), realizate de-a lungul a nouă ani. Supus inclusiv dezbaterii publice, proiectul împărțea investițiile în cinci etape, dintre care numai patru să fie executate din bani publici.
Schiță a aqua-park-ului propus prin studiul de fezabilitate din 2008
Criza economică din 2009 a oprit discuțiile asupra acestui proiect, care a rămas în sertare după schimbările de la conducerea Primăriei Sibiu, generate de plecarea lui Klaus Iohannis. Viceprimar cu atribuții de primar, Astrid Fodor a fost cea care, în 2015, a readus proiectul în discuție publică. ”Dorim să reluăm studiul pentru Ștrandul municipal de pe Calea Dumbrăvii, pentru care dorim să accesăm fonduri prin Programul Operațional Regional”, anunța atunci Astrid Fodor. După alți doi ani, Astrid Fodor a anunțat că locul din Pădurea Dumbrăvii nu este potrivit pentru un astfel de proiect și că a fost identificat un alt posibil amplasament: pe o parte din poligonul militar de pe Calea Poplăcii, pe care Primăria Sibiu spera și încă mai speră să îl obțină în proprietate, ca urmare a unui schimb de terenuri de 130 de ha cu Ministerul Apărării Naționale. “Pe lista de investiții a anului 2017 am alocat 65 de milioane de lei pentru acest obiectiv, deci finanțarea o avem asigurată pentru începerea proiectului”, estima primarul Sibiului, Astrid Fodor.
Cum schimbul de terenuri cu MApN nu s-a mai concretizat, la începutul lui 2019 Astrid Fodor a anunțat că a fost identificat un nou posibil amplasament, cel din capătul străzii Zăvoi din cartierul Turnișor. Iar în bugetul Sibiului pe anul în curs, alocarea financiară pentru acest complex a fost crescută la 67,2 milioane de lei, de la 17,6 milioane de lei cât erau trecute în listele din 2019.
Sursa foto principală: Bing Maps
Post-ul Al doilea studiu pentru un aqua-park, în al treilea loc propus. Acum e mai mult sport și mai puțină ”bălăceală” apare prima dată în Turnul Sfatului Online.
