Ce afecțiuni poate detecta un RMN cerebral?

Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) cerebrală este una dintre cele mai avansate metode de diagnosticare imagistică utilizate în medicină. Această tehnologie neinvazivă permite vizualizarea detaliată a structurilor cerebrale, oferind informații esențiale despre sănătatea creierului. RMN-ul cerebral poate detecta o gamă largă de afecțiuni neurologice, inflamatorii, vasculare sau oncologice. În continuare, vom analiza principalele categorii de boli și afecțiuni care pot fi identificate cu ajutorul RMN-ului cerebral. 

Afecțiuni neurologice și degenerative

RMN-ul la cap este utilizat frecvent pentru diagnosticarea bolilor neurologice, inclusiv a celor degenerative. Aceste afecțiuni afectează direct funcționarea creierului și calitatea vieții pacientului.

• Boala Alzheimer și alte tipuri de demență: în stadiile incipiente, RMN-ul poate evidenția modificări subtile ale structurii creierului, cum ar fi reducerea volumului hipocampului, o zonă-cheie implicată în memorie. Aceste imagini pot ajuta medicii să diferențieze boala Alzheimer de alte forme de demență, cum ar fi demența frontotemporală sau demența cu corpi Lewy [1].
• Scleroza multiplă: RMN-ul este esențial în diagnosticarea sclerozei multiple, o boală autoimună care afectează sistemul nervos central. Imagistica poate detecta leziunile demielinizante localizate în creier și măduva spinării, care sunt specifice acestei boli. În plus, RMN-ul poate fi utilizat pentru a monitoriza progresia bolii și răspunsul la tratament [2].
• Epilepsia: în cazul pacienților cu epilepsie, RMN-ul poate identifica cauzele structurale ale crizelor, cum ar fi malformațiile corticale, cicatricile gliozice sau tumorile. De asemenea, această investigație este utilă în planificarea intervențiilor chirurgicale pentru pacienții cu epilepsie refractară [1].

Afecțiuni vasculare ale creierului

Afecțiunile vasculare sunt o categorie importantă de boli cerebrale care pot fi diagnosticate cu ajutorul RMN-ului. Acestea afectează circulația sângelui în creier, ducând la complicații severe dacă nu sunt tratate prompt.

• Accidentul vascular cerebral (AVC): RMN-ul cerebral este metoda de elecție pentru diagnosticarea AVC-urilor ischemice sau hemoragice. În cazul unui AVC ischemic, imaginile RMN evidențiază zonele de ischemie sau infarct, iar în cazul unui AVC hemoragic, se pot observa acumulările de sânge în țesuturile cerebrale. Difuzia și perfuzia RMN sunt tehnici avansate care permit identificarea leziunilor acute și a zonelor la risc [3].
• Anevrisme și malformații vasculare: RMN-ul împreună cu angiografia prin rezonanță magnetică (ARM) pot detecta anevrismele intracraniene, malformațiile arterio-venoase (MAV) și alte anomalii vasculare. Aceste investigații sunt esențiale pentru prevenirea ruperii anevrismelor, care poate provoca hemoragii cerebrale fatale [4].
• Leucoaraioza și boala microvasculară: RMN-ul poate evidenția modificările microvasculare din creier, cum ar fi leucoaraioza (afectarea substanței albe) sau micile infarcte lacunare. Aceste leziuni sunt frecvent asociate cu hipertensiunea arterială, diabetul sau îmbătrânirea [2].

Tumori și alte afecțiuni structurale

Imagistica RMN oferă detalii precise despre tumorile cerebrale, atât benigne, cât și maligne, fiind o investigație indispensabilă în oncologie și neurochirurgie.

• Tumorile cerebrale: RMN-ul este standardul de aur pentru diagnosticarea tumorilor cerebrale. Acesta poate diferenția între tumori benigne, cum ar fi meningiomul și tumori maligne, cum ar fi glioblastomul. Imaginile obținute permit evaluarea dimensiunii, localizării și gradului de invazivitate al tumorii, ajutând la planificarea tratamentului, fie că este vorba de intervenție chirurgicală, radioterapie sau chimioterapie [1].
• Malformații congenitale: pentru pacienții cu simptome neurologice inexplicabile, RMN-ul poate detecta malformații congenitale, cum ar fi hidrocefalia, agenezia corpului calos sau alte anomalii ale dezvoltării structurale ale creierului.
• Infecții și inflamații: RMN-ul este util în diagnosticarea infecțiilor cerebrale, precum abcesul cerebral, meningita sau encefalita. De asemenea, poate evidenția inflamațiile cauzate de boli autoimune, cum ar fi vasculita cerebrală [3].

RMN-ul cerebral este o investigație extrem de valoroasă în medicina modernă, oferind informații detaliate despre structura și funcționarea creierului. Această tehnică imagistică joacă un rol esențial în diagnosticarea și monitorizarea unei game variate de afecțiuni neurologice, vasculare, oncologice și inflamatorii. Cu ajutorul RMN-ului, medicii pot identifica rapid și precis problemele cerebrale, contribuind astfel la un tratament eficient și la o calitate mai bună a vieții pacienților. Este important ca pacienții să consulte un specialist pentru a înțelege beneficiile și indicațiile specifice ale acestei investigații în funcție de simptomele lor.

Surse:

1. „Brain MRI: What It Is, Purpose, Procedure & Results”, Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/22966-brain-mri, accesat la 8.01.2025;
2. Harkin, Michael. „Head MRI”, Healthline, 11 Nov. 2015, www.healthline.com/health/head-mri, accesat la 8.01.2025;
3. „MRI”, Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/tests-procedures/mri/about/pac-20384768, accesat la 8.01.2025;
4. „MRI Scan”, NHS, 2023, www.nhs.uk/conditions/mri-scan/,accesat la 8.01.2025.