În iulie anul trecut, Guvernul Dăncilă a adoptat prin ordonanţă de urgenţă Codul Administrativ, care stabilea că, de la 1 ianuaie 2020, primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii Judeţene şi adjuncţii lor beneficiază de pensii speciale. Decizia a venit în contextul în care Viorica Dăncilă avea nevoie de suportul aleşilor locali la alegerile prezidenţiale. Spre exemplu, un baron local cu trei mandate ajuns la vârsta pensionării ar putea primi peste 7.000 de lei lunar de la stat. Pentru a mai reduce din povara bugetară, la finalul lunii decembrie, Guvernul Orban a amânat termenul de intrare în vigoare a Codului Administrativ cu un an.
Aşadar, primarii urmau să primească pensii speciale de la 1 ianuarie 2021. Legea care prevedea amânarea a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului. Însă PSD a contestat legea asumată de Cabinetul Orban la CCR, prin urmare prorogarea pensiilor speciale cu un an nu a mai intrat în vigoare. În lipsa unei noi legi, de la 1 ianuarie s-a aplicat Codul Administrativ adoptat de PSD prin OUG în vara anului trecut şi, automat, aleşii locali au primit dreptul la pensie specială. Însă Codul Administativ a fost în vigoare doar 6 zile, mai exact până ieri, când Executivul Orban a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a impus, din nou, amânarea cu un a stimulentelor pentru aleşii locali. Dacă tragem linie, avem aşa: o lege care pevede amânarea cu un an a pensiilor speciale, aflată pe masa CCR; o lege aflată în vigoare pentru 6 zile, care prevede pensii speciale de la 1 ianuarie 2020; o ordonanţă de urgenţă care copiază legea contestată la CCR. Care dintre cele trei acte normative se aplică? Ordonanţa de urgenţă. Aşadar, concluzia pare la îndemână: aleşii locali trebuie să aştepte până la 1 ianuarie anul viitor pentru a primi pensii speciale. Realitatea e mai complicată.
7.000 de lei ar putea primi ca pensie specială un fost preşedinte de Consiliu Judeţean cu trei mandate
Mai mulţi primari PSD se pregătesc să dea Guvernul Orban în judecată, susţin surse politice pentru „Adevărul“. Motivul? Din momentul ce Codul Administrativ a fost în vigoare, chiar şi numai 6 zile, aleşii locali şi-au câştigat dreptul de a primi pensii speciale începând cu anul acesta. „Cu siguranţă vor fi mii de primari care vor merge în instanţă, unde vor ridica excepţie de neconstituţionalitate. Vor invoca faptul că Guvernul a dat ordonanţă de urgenţă înainte ca CCR să se pronunţe pe legea identică adoptată prin angajarea răspunderii. Practic, sunt două acte normative cu acelaşi conţinut. Primarii au şanse mari să câştige la CCR. În termeni juridici vorbim de neconstituţionalitate extrinsecă. Deci nu orodnanţă în sine e neconstituţională, ci modul în care a fost adoptată de Guvern“, explică avocata Elenina Nicuţ.
Mulţi dintre primari – nu doar de la PSD – sunt deja la pensie, iar alţii vor câştiga încă un mandat în luna iunie, deci vor merge buluc la tribunal, pentru că nu vor mai avea nicio presiune din partea partidului sau a societăţii. În cazul în care primarii câştigă la CCR, Guvernul Orban cu greu se va putea opune pensiilor speciale, mai ales din perspectivă politică. În 2020 sunt programate două rânduri de alegeri – locale şi parlamentare -, iar aleşii locali sunt motoare electorale esenţiale pentru partidele tradiţionale. „Pare genul de castană fierbinte scoasă cu mîna CCR“, susţine Elenina Nicuţ. Guvernul Orban nu are bani, dar PNL are nevoie de primari pentru alegeri, aşa că o decizie a CCR ar fi cel mai bun pretext pentru acordarea pensiilor speciale. În timp ce PSD şi-ar putea aroga meritul că a contestat la CCR legea iniţială a Guvernului, care a determinat intrarea în vigoare a Codul Administrativ pentru 6 zile.
Cele mai citite articole
Câţi bani sunt la mijloc
Potrivit Codului Administrativ, toate persoanele care, ulterior anului 1992, au deţinut cel puţin un mandat în funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al Consiliilor judeţene au drept la o indemnizaţie lunară, calculată la nivelul a 0,4% din venitul lunar înmulţit cu numărul de luni de mandat, dar nu mai mult de 144 de luni (12 ani), deci trei mandate. Aşadar, un primar cu un singur mandat va primi lunar 1.296 de lei pe lângă pensia normală. În cazul în care a avut două mandate de primar va lua 2.592 de lei, iar pentru trei mandate 3.888 lei.
Media veniturilor lunare ale preşedinţilor de Consilii Judeţene este de circa 12.500 de lei, ceea ce înseamnă că, pentru un singur mandat pot primi, la pensie, câte 2.400 lei pe lună. Veniturile lunare ale vicepreşedinţilor CJ sunt, în medie, de 11.110 lei, însemnând că pot încasa lunar câte 2.136 lei pe lângă pensie. Calculele sunt aferente unui singur mandat, în cazul în care ar fi vorba de două sau trei mandate, sumele se vor dubla, respectiv tripla.
„Vor fi mii de primari care vor merge în instanţă.“
Elenina Nicuţ, avocat
Citeste mai mult pe aici
