Stațiunea Păltiniș intra pe lista de priorităţi a administraţiei locale în anul 2011. Județul era condus de Martin Bottesch, iar la primăria Sibiu primar era Klaus Iohannis. S-a înfiinţat atunci Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Păltiniş-Cindrel, din care făceau parte Sibiul, Poplaca şi Consiliul Judeţean. Planurile erau extrem de entuziaste.
Cu 300.000 de lei s-a realizat Planul de amenajare turistică a zonei Păltiniș-Cindrel și practic aceasta a fost singura sumă cheltuită pentru dezvoltarea stațiunii în scopul declarat inițial. Planul prevedea ca de la 1,6 kilometri de pârtii, cât erau atunci, să se ajungă la 50 kilometri. Domeniul schiabil urma să fie structurat pe cinci instalaţii majore, din care să fie realizate în primă etapă trei, şi alte instalaţii complementare, iar restul să fie realizate într-o a doua etapă.
Prioritar, potrivit planului, era o instalație de telescaun cu şase locuri, iar instalația de zăpadă artificială era prevăzută să acopere 50 la sută din suprafeţele pârtiilor. Planul prevedea şi amenajarea de pârtii pentru schi nordic, în afara domeniului de schi, dar și încă 5000 de locuri de cazare. Pentru perioada verii, urmau să fie instalate două tiroliene, o pârtie de săniuş tip tubing şi câteva puncte panoramice.
Dacă planul total este estimat la 124 milioane euro, prima fază de investiţii urma să coste 44 milioane de euro. Banii urmau să vină în urma unor parteneriate de tip public-privat.
Singura investiție: o bază Salvamont, în curs de construcție
Înființată în 2011 în urma demersurilor Consiliului județean Sibiu, asociația pentru dezvoltarea stațiunii Păltiniș n-a avut prea mare activitate. Actuala conducere județeană vrea să “reactiveze” situația, spre nedumerirea unor primari din zonă, care consideră proiectul încheiat. În continuare, proiectele pe hârtie despre dezvoltarea de noi pârtii continuă cu episodul “stațiunea de la Bâlea”.
Doi ani mai târziu, în 2013 s-au alocat 1,7 milioane de lei pentru realizarea unor studii de prefezabilitate și fezabilitate. Banii nu au mai fost cheltuiți, între timp primăria Poplaca ieșind din asociere.
Președinta consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean spunea la sfârșitul anului 2018 că demersurile s-au oprit din cauza reticenței Primăriei Sibiu cu privire la proiect. “În mandatul trecut s-a dorit desființarea ADI Păltiniș-Cindrel și chiar s-au făcut demersuri în acest sens, dar s-a opus Primăria Sibiu, iar Primăria Poplaca a ieșit. Acum am reluat discuțiile cu primarii din unitățile teritorial-administrative care se află în raza de acoperire a Planului de amenajarea teritorială. Urmează să avem o întâlnire pentru a revitaliza acest proiect. A fost o discuție de principiu. Pe măsură ce vom face pași concreți vă vom ține la curent”, spunea Daniela Cîmpean. De atunci însă singurul lucru concret realizat pentru Păltiniș a fost începerea lucrărilor la o bază Salvamont. Aceasta ar urma să fie gata anul viitor, ar urma să coste 2,24 milioane de lei și este construită de asocierea TOTAL NSA AG Construct SRL și Pro Hart Group SRL.
Nimic fără apă
Pe lângă problema care ține de administrație, Păltinișul aflându-se pe terenurile a trei comune: Rășinari, Gura Râului și Poplaca, cea mai mare problemă a stațiunii este în viziunea investitorilor lipsa apei.
În acte, de fiecare dată când s-au făcut studii, proiecții și planuri cu privire la viitorul stațiunii, problema apei a fost luată cu ”copy-paste”. ”Pentru asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate pentru viitorii consumatori din staţiunea turistică Păltiniş, estimaţi la cca. 3.000 locuri sunt necesare următoarele măsuri:
– asigurarea alimentării cu apă potabilă, care se realizează prin extinderea sistemului actual. Cerinţa de apă la sursă este de 11,5 l/s şi se asigură din sursa de apă a staţiunii, având în vedere că sursa este proiectată pentru 75,0 l/s, din care se exploatează numai 10-30 l/s. Rezerva de apă a staţiunii este înmagazinată într-un rezervor cu capacitatea de 550 m3, din care se asigură compensarea orară a consumului de apă (277 m3) şi rezerva intangibilă de incendiu (256 m3);
– canalizarea şi epurarea apelor uzate rezultate se racordează la sistemul existent de canalizare al localităţii. Reţeaua se extinde pe toate străzile noi din staţiune, iar debitul de apă uzată de 11,5 l/s este preluat de staţia de epurare a localităţii, care necesită extinderea capacităţii pentru preluarea acestui debitului”, scrie în Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal ,,Păltiniş – Cindrel”, text preluat apoi în orice analiză legată de zonă. Cu toate acestea toată lumea e de acord că nu există suficiente surse de apă pentru Păltiniș.
Deși Turnul Sfatului a solicitat un punct de vedere societății Apă Canal cu privire la situația legată de alimentarea cu apă a stațiunii, conducerea instituției spune că fiind o problemă atât de largă, ar fi necesară o discuție mult mai amplă pe subiect, urmând să fie programat în viitor un interviu cu directorul societății. Totuși, surse din cadrul instituției spun că viitorul stațiunii în privința alimentării cu apă nu are cum să fie bun din mai multe cauze. ”Nu există surse de apă, trebuie colectate mai multe izvoare subterane, iar pentru asta e nevoie de investiții. Ca să se facă aceste investiții, care sunt extrem de costisitoare, e posibil ca în viitor să se pună problema scumpirii apei. Cine va fi de acord să plătească mai mult, pentru a avea apă potabilă turiștii din Păltiniș? Nu se pot accesa fonduri europene pentru că localitatea nu se încadrează în normele privind numărul de locuitori”, spun surse din cadrul societății.
Brașovul anunță extinderea stațiunii Poiana Brașov
La sfârșitul săptămânii trecute, în prezenţa ministrului Tineretului şi Sporturilor, Ionuţ Stroe, a preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, dar şi a primarului oraşului Râşnov, Liviu Butnariu, primarul Braşovului, George Scripcaru, a prezentat planul de dezvoltare şi extindere a staţiunii Poiana Braşov, care, la o evaluare preliminară, presupune investiţii 36,14 milioane de euro.
Edilul braşovean a prezentat proiectul de extindere a domeniului schiabil spre Râşnov, proiect estimat la 32 de milioane de euro, amenajarea „saniei de vară” – investiţie estimată la 2,6 milioane de euro, amenajarea unor trasee pentru biciclişti în Poiana Braşov (lucrări estimate la 0,34 milioane de euro) şi realizarea unor noi instalaţii de nocturnă pe pârtii din Poiana Braşov, proiect estimat la 1,2 milioane de euro.
Domeniul schiabil al Brașovului ar urma să fie extins spre Râşnov cu 10 kilometri de pârtii. În urma realizării acestei investiţii, lungimea totală a pârtiilor va ajunge de la aproximativ 30 de kilometri, în acest moment fiind de aproximativ 20 km. Pe lângă amenajarea pârtiilor, proiectul prevede realizarea unei gondole de 10 locuri/cabină şi o capacitate de 2.400 de persoane pe oră.
Post-ul Investiție de 124 de milioane de euro, 50 de km de pârtie. Ce s-a întâmplat cu ”planul pentru Păltiniș” în ultimii opt ani apare prima dată în Turnul Sfatului Online.
