Oamenii au folosit sticla naturală, în special obsidian (sticlă vulcanică) înainte să învețe cum să facă sticlă. Obsidianul a fost folosit pentru producția de cuțite, vârfuri de săgeată, bijuterii și bani.
Vechiul istoric roman Pliniu a sugerat că, comercianții fenicieni au făcut primul pahar în regiunea Siriei în jurul anului 5000 BC. Însă, conform dovezilor arheologice, primul om care a fabricat sticlă a fost în Mesopotamia de Est și în Egipt în jurul anului 3500 BC, iar primele vase de sticlă au fost făcute în aproximativ 1500 BC în Egipt și Mesopotamia. Pentru următorii 300 de ani, industria sticlei a crescut rapid și apoi a scăzut. În Mesopotamia a fost reînviată în 700 BC și în Egipt în anii 500 î.Hr. Pentru următorii 500 de ani, Egiptul, Siria și celelalte țări de-a lungul coastei de est a Mării Mediterane au fost centre pentru fabricarea sticlei.
La început a fost foarte greu și lent pentru fabricarea sticlei. Cuptoarele de topire a sticlei erau mici, iar căldura pe care o produceau nu era suficientă pentru a topi sticla. Dar în secolul I î.Hr., meșterii sirieni au inventat țeava de suflare. Această descoperire revoluționară a făcut producția de sticlă mai ușoară, mai rapidă și mai ieftină. Producția de sticlă a înflorit în Imperiul Roman și s-a răspândit din Italia în toate țările aflate sub stăpânirea sa. În anul 1000 d.Hr., orașul egiptean Alexandria a fost cel mai important centru de fabricare a sticlei. În întreaga Europă, arta miraculoasă de a face vitralii în biserici și catedrale de pe continent a atins înălțimea în cele mai fine ferestre ale catedralei Chartres și Canterbury produse în secolele XIII și XIV.
Istoria sticlei
Primul geam cunoscut oamenilor din epoca de piatră, care a fost folosit pentru fabricarea armelor și obiectelor decorate, a fost obsidianul, sticlă vulcanică neagră. Cel mai cunoscut geam fabricat de om datează din jurul anului 3500 BC, cu descoperiri în Egipt și Mesopotamia de Est. Descoperirea sticlei în jurul secolului I î.Hr. a fost o descoperire majoră în producerea sticlei.
Invenția sticlei
Sticla a fost fabricată pentru prima dată în lumea antică, dar nu se știu prea multe despre primele eforturi ale omului de a face sticla. Amulete și perle solide au fost făcute în Mesopotamia până la 2500 BC. Ulterior, fabricarea sticlei a fost dezvoltată în Egipt în jurul anului 1500 BC.
Fabricarea sticlei
V-ați întrebat vreodată cum se face sticla? Care sunt ingredientele sticlei? Câte tipuri de sticlă există? Acum puteți citi despre procesul de fabricare a sticlei și informații conexe.
Istoricul producției de sticlă
Cele mai citite articole
Pe vremea Cruciadelor, la Veneția s-a dezvoltat fabricația de sticlă și aceasta a devenit centrul de fabricare a sticlei din lumea occidentală. În 1291, echipamentul pentru fabricarea sticlei a fost transferat în insula Murano. În timpul suflantei de sticlă venețiană din secolul al XV-lea, Angelo Barovier, a creat cristallo, sticlă aproape incoloră și transparentă. Până la sfârșitul anilor 1500, mulți venețieni au plecat în nordul Europei în căutarea unei vieți mai bune acolo unde au înființat fabrici și au adus arta sticlăriei venețiene.
Până în 1575, producătorii de sticlă englezi au făcut sticlă în mod venețian. În 1674, un producător de sticlă englez George Ravenscroft a inventat sticla cu plumb.
Prima fabrică de sticlă din Statele Unite a fost construită în Jamestown, Virginia, în 1608.
La începutul anilor 1800, a existat o cerere mare de sticlă pentru geamuri, denumită sticlă coroană. În anii 1820, epoca de suflare a sticlei, pahare și flacoane individuale a fost încheiată prin invenția unei mașini acționate manual. În anii 1870, a fost introdusă prima mașină semiautomată cu sticle.
După 1890, utilizarea, dezvoltarea și fabricarea sticlei a început să crească rapid. Mașinile au fost dezvoltate pentru fabricarea precisă și continuă a unei serii de produse. În 1902, Irving W. Colburn a inventat mașina de desenat pe sticlă, ceea ce a făcut posibilă producerea în masă a geamului pentru ferestre. În 1904, inginerul american Michael Owens a patentat mașina de suflare a sticlelor automate.
În 1959, noua producție revoluționară de sticlă de tipul “float” a fost introdusă de Sir Alastair Pilkington, prin care 90% din sticla plată este încă fabricată astăzi și folosită la scara industrială pentru realizarea mai multor tipuri de obiecte decorative cat si în construcții (usi si pereti de sticla, balustrade de sticlă, cabine de duș din sticlă , etc)
