Noul coronavirus și sănătatea angajaților

de WTA.ro

– Covid-19 – factor biologic periculos la job;

 – Afectarea sănătății la locul de muncă de către Sars-Cov-2

–  Diferențe de risc pe sectoare de activitate

Covid-19, factor biologic periculos la job

Din cauza epidemiei de coronavirus, în ultimul an a crescut foarte mult numărul de controale ssm efectuate în diferite sectoare de activitate, inspectorii fiind preocupați ca să evalueze în ce grad noul coronavirus reprezintă o amenințare reală pentru angajați.

În urma acestor inspecții în materia protecției muncii a reieșit clar faptul că, în contextul, raportat la evaluările de risc ale angajaților companiilor din diverse domenii economice ar trebui să se procedeze la actualizarea normelor ssm pentru a se plia cât mai bine pe noile realități obiective generate de pandemia de Covid-19.

SARS-CoV-2 este, precum se cunoaște, un virus, un agent biologic extrem de periculos capabil ca să conducă inclusiv la decesul celor infectați. În aceste condiții, expunerea la un astfel de factor al angajaților în legătură cu munca prestată este un risc de prim ordin care trebuie tratat cu toată seriozitatea. Acei lucrători care își desfășoară activitatea sub amenințarea infectării cu noul coronavirus, chiar dacă anterior pandemiei nu aveau niște joburi periculoase, acum trec automat în categoria angajaților ce prestează o muncă în condiții de expunere la agenți biologici dăunători.

Afectarea sănătății la locul de muncă de către Sars-Cov-2

Munca în condiții de expunere la agenți biologici agresivi, mai ales la noul coronavirus (care mai are încă foarte multe necunoscute pentru specialiști) este o muncă periculoasă, ce poate conduce la niște consecințe foarte grave pentru sănătatea lucrătorilor respectivi (dacă aceștia se infectează cu Sars-Cov-2), dar și a persoanelor sănătoase cu care angajații nedepistați ca purtători ai virusului intră în contact.

Noul coronavirus poate conduce la agravarea unor comorbidități, poate chiar să provoace decesul unor persoane cu un sistem imunitar mai fragil. În consecință, angajatorul ar trebui ca să prevină prin toate mijloacele, inclusiv prin implementarea unor proceduri specifice din sfera protecției muncii infectarea personalului cu Sars-Cov-2.

În acest sens, angajatorul trebuie ca să ia măsurile ce se impun pentru a asigura mijloacele de protecție individuală și colectivă necesare (mască, dezinfectanți, eventual echipamente personale complete, dispozitive pentru asigurarea unor incinte singure biologic de desfășurare a activității).

Nu trebuie uitat nici  de respectarea  timpul de lucru al angajaților prevăzut în reglementările legale, inclusiv în contractele de muncă, dar și calibrat în raport de contextul pandemiei de coronavirus.

În plus, angajatorul este obligat să țină evidența activităților care sunt pasibile de a expune angajații la agenți biologici nocivi, mai ales la Covid-19 și care este lista exactă cu angajații care lucrează astfel de munci și pentru ce perioadă.

Pe de altă parte trebuie subliniat și faptul că nu în orice situație în care un angajat poate întâlni respectivul agent biologic avem de-a face cu ceea ce se înțelege prin “desfășurarea muncii în condiții de expunere la agenți biologici dăunători”. Spre exemplu, un lucrător este considerat a lucra în condiții de expunere la Sars-Cov-2 numai atunci când munca efectuată de acesta este directă și profesional legată de acest factor biologic nociv pentru sănătatea și chiar viața lui (de exemplu, lucrătorii din spitale).

Tocmai de aceea ar trebui să se ia în considerare dacă, în cazul unui anumit grup de angajați, posibilitatea contractării virusului SARS-CoV-2 se datorează specificității activității lor profesionale sau dacă este legat de starea generală de sănătate a populației în legătură cu pandemia COVID-19. (O discuție amplă în acest sens s-a desfășurat în legătură cu profesorii care predau direct elevilor sau studenților).

Contextul pandemiei și al crizei economice și de sănătate întărește existența diferitelor realități în mediul de lucru, oamenii desfășurându-și activitățile la biroul de acasă (în regim de telemuncă) și alții furnizând, personal, servicii esențiale populației.

În ambele cazuri, sănătatea și siguranța în muncă au început să capete și mai multă importanță prin acțiuni de prevenire a contaminării cu Sars-Cov-2.

De lege ferenda ar trebui să se stabilească în mod mult mai amplu și mai detaliat dacă acele persoană care prestează joburi în regim de telemuncă se pot include în anumite cazuri în definiția de “muncă în condiții de expunere la agenți biologici dăunători” (spre exemplu, dacă sunt în izolare la domiciliu deoarece locuiesc cu o persoană infectată tratată ambulatoriu).

Diferențe de risc pe sectoare de activitate

Muncă trebuie prestată în condiții cât mai sigure, chiar și în pandemia de Covid-19.

Se cunoaște deja că pandemia cauzată de coronavirus a agravat bolile fizice și psihice ale multor persoane (inclusiv a angajaților din diferite sectoare economice) din cauza provocărilor și consecințelor noului mod de viață și de muncă.

În acest context pandemic, putem defini mediul de lucru ca un sistem format din condițiile fizice, psihologice și organizaționale care înconjoară indivizii în desfășurarea activităților lor profesionale, ca pe un posibil spațiu pentru intrarea și circulația noului coronavirus.

Mediul de lucru din pandemie se caracterizează printr-un risc agravat, prezent în majoritatea spațiilor naturale și artificiale.

În acest sens, următoarele recomandări de sănătate aplicabile universal sunt pe deplin valabile și pentru locurile de muncă din țara noastră:

utilizarea echipamentelor de siguranță biologică colectivă și individuală, specifice riscurilor pandemiei;

distanța minimă de aproximativ doi metri între lucrători;

instalarea și disponibilitatea masivă de echipamente și consumabile pentru spălarea frecventă a mâinilor (chiuvete, robinete cu apă curentă, săpun, substanțe dezinfectante și prosoape de unică folosință);

ventilarea corespunzătoare a incintelor și optimizarea circulației aerului, evitându-se închiderea angajaților în spații închise timp îndelungat;

curățarea constantă a mobilierului a echipamentelor de utilizare colectivă și a instrumentelor individuale utilizate în desfășurarea activităților obișnuite;

îndepărtarea imediată a subiecților din așa-numitele „grupuri de risc” (pacienți cu comorbidități, persoane cu vârsta peste șaizeci de ani, femei însărcinate, diabetici etc.).

Managementul riscurilor la locul de muncă determinate de Sars-COv-2

Gestionarea adecvată a pericolelor la job depinde de locul de muncă specific și de atribuirea sarcinilor și se bazează pe o evaluare a riscurilor surselor de pericol biologic, a factorilor de risc ai lucrătorilor individuali care pot fi mai mult sau mai puțin vulnerabili la contractarea COVID- 19.

1. Locurile de muncă cu risc scăzut sunt acelea careau cel mai mic contact profesional cu publicul și cu alți lucrători.

Serviciile IT, serviciile de furnizare a energiei, serviciile de consultanță și serviciile financiare sunt clasificate drept sectoarele cu cel mai scăzut risc de perturbare a activităților lor din cauza Covid-19, deoarece se bazează în cea mai mare parte pe forța de muncă care poate lucra de la distanță (telemuncă), pe un grad mic de interacțiune socială. Digitalizarea avansată a acestor sectoare este principalul lor scut împotriva efectelor extrem de perturbatoare ale pandemiei coronavirusului.

În acest caz se recomandă măsuri de prevenire a infecțiilor de bază (spălarea mâinilor, angajații să rămână acasă dacă au simptome, menținerea unei dezinfectări temeinice a mediului de lucru).

2. Locurile de muncă cu un risc mediu de expunere sunt acelea care necesită un contact frecvent sau strâns cu persoane care nu știu dacă au COVID-19, dar care se pot infecta prin transmiterea comunitară prelungită sau prin călătorii internaționale.

Aici putem include profesorii, angajații care interacționează cu publicul larg, lucrătorii din anumite instituții publice. În funcție de sector, există anumite proceduri specifice recomandate pentru protejarea lucrătorilor.

3. Locurile de muncă cu un risc crescut de expunere sunt cele din sferaasistenței medicală și mortuare, angajații care se confruntă cu un bolnav sau cu persoane suspecte a fi infectate cu noul coronavirus.

Alte domenii cu risc înalt de expunere sunt: horeca, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, arte și recreere, transport și depozitare și construcții sunt sectoare cu cel mai mare risc de infectare.

Măsurile de siguranță pentru acești lucrători includ controale tehnice ale incintelor, asigurarea de echipamente de protecție personală adecvate sarcinilor de lucru pe care le desfășoară.

Te-ar putea interesa

Lasa un comentariu

Comentariul trebuie sa contina minim 30 de cuvinte pentru a fi publicat!