Pe Strada din Viflaim – Versuri
Pe strada din Viflaim, pe-acolo, pe unde
Se-ntâmpla de mult o poveste mare,
O lumină blândă se lasă în taină,
Peste oameni, peste case, peste întâmplare.
Stelele toate-n cete s-au strâns
Să privească minunea-n tăcere,
Iar sus, între ele, mai mândru și sfânt,
Un astru își are a sa menire.
Viflaimul cuprins de o liniște sfântă,
În noaptea de taină ce totul cuprinde,
Când cei ce-s departe, de doruri se frâng,
Iar cei ce-s aproape, în rugă se prind.
Pe strada din Viflaim, păstorii veghează,
Cu ochii spre cer și inima-n pace,
Când vestea cea mare în cântec se-așază,
Și-o lume întreagă, o viață îmbrățișează.
Se naște Isus, cel sfânt și ceresc,
Prunc dulce, în iesle, din ceruri trimis,
Pentru noi, pentru voi, pentru toți pământenii,
Mântuire aduce, iubire, paradis.
Pe strada din Viflaim, colindul se-aude,
Din inimă pură, în noaptea senină,
Când toate speranțele se prind de mâini,
În cântul iubirii, în noaptea divină.
Analiza versurilor din „Pe Strada din Viflaim”
Colindele au o semnificație profundă în tradiția creștină, iar „Pe Strada din Viflaim” este una dintre acele creații care surprind esența Nașterii Domnului într-o manieră simplă, dar extrem de emoționantă. Această operă este un exemplu de artă populară, îmbinând elemente poetice și narative pentru a transmite un mesaj de speranță, liniște și iubire.
Prima strofă introduce cititorul în atmosfera de poveste, amintind de o vreme când o lumină divină se cobora peste tot ce există. Versurile subliniază contrastul dintre evenimentele cotidiene și această întâmplare sacră, marcând începutul unei povești pline de semnificație spirituală.
În a doua strofă, stelele devin martori mut al minunii. Ele sunt descrise ca o comunitate care, deși tăcută, are un rol activ în această noapte sfântă. Prezența unui astru special sugerează ideea de ghidare și de împlinire a profețiilor biblice, subliniind legătura dintre cer și pământ.
Strofa a treia vorbește despre liniștea care cuprinde Viflaimul. Această liniște este simbolică pentru pacea interioară și exterioară care vine din credință. Versurile ating și emoțiile umane profunde – dorul și rugăciunea, care sunt amplificate în astfel de momente de semnificație spirituală.
În a patra strofă, păstorii își iau locul central ca martori direcți ai evenimentului sacru. Descrierea lor „cu ochii spre cer și inima-n pace” este o reprezentare a credinței și a speranței pure. Vestea Nașterii Domnului este personificată prin cântec, trezind o lume întreagă la o nouă realitate spirituală.
Strofa a cincea marchează momentul culminant – Nașterea lui Isus. Această scenă este descrisă cu simplitate și blândețe, subliniind caracterul divin și uman al pruncului. Versurile afirmă clar scopul venirii lui Isus: mântuirea și aducerea iubirii și a paradisului pe pământ.
Ultima strofă încheie colindul cu un mesaj de unitate și fraternitate universală. Colindul, ca formă de expresie, devine un simbol al comuniunii umane, iar noaptea devine un timp al reconcilierii și al iubirii universale.
Prin structura sa simplă și mesajul profund, „Pe Strada din Viflaim” rămâne un exemplu minunat de poezie populară care reușește să comunice misterul și frumusețea poveștii Nașterii Domnului. Este o operă care îmbină tradiția cu spiritualitatea, oferindu-ne o viziune a lumii în care valorile credinței și iubirii sunt centrale.
Fiecare strofă reușește să aducă o nouă dimensiune acestei povești vechi de secole, în timp ce păstrează simplitatea colindului ca formă de exprimare artistică. Aceasta nu este doar o poveste a trecutului, ci un mesaj perpetuu de speranță și credință, reînnoit în fiecare an în timpul sărbătorilor de Crăciun.
