La câțiva ani după ce administrația locală reșițeană a avut o implicare decisivă în resuscitarea la Reșița a fostelor școli profesionale, care au primit un luciu nou și modern sub forma actualei școli duale, primarul Ioan Popa a decis să ia din nou taurul de coarne în domeniul educației. De data aceasta, la un nivel superior, administrația locală reșițeană și reprezentanții Universității Politehnice din Timișoara pornind discuțiile pentru derularea la Reșița a două programe de master. Mai mult decât atât, cele două instituții intenționează să achiziționeze împreună fostul Institut de Proiectări din municipiu.
„Am căzut de comun acord să pornim în această toamnă două programe de master ale Politehnicii în Reșița, programe de master care se referă în primul rând la sisteme informatice pentru producție și servicii și de asemenea la un program de antreprenoriat în managementul calității și competitivității, tocmai pentru a încerca să ridicăm calificarea celor care astăzi își desfășoară activitatea în Reșița. (…) Noi, cu acel institut ne gândim nu numai să asigurăm spații pentru un învățământ superior de calitate, ci și să construim niște huburi acolo în zona cercetării. Să nu uităm că acel institut a fost institutul de frunte al părții de vest a României în domeniul hidraulic”, a precizat Aurel Șerban, rectorul universității timișorene, care nu a exclus nicio posibilă viitoare colaborare cu Universitatea Eftimie Murgu din Reșița sau chiar reluarea discuțiilor despre o fuziune între cele instituții de învățământ superior, în cazul în care negocierile dintre UEM și Universitatea Babeș-Bolyai nu se vor concretiza.
Primarul Ioan Popa a precizat că programele de master propuse de Politehnica din Timișoara nu fac concurență programei școlare a UEM-ului, fiind complementare. Primarul a explicat că în prezent clădirea în care își desfășura activitatea Institutul de proiectări este în proprietatea unei companii aflate în insolvență, cu care s-au început deja discuțiile cu privire la o posibilă achiziție.
„Ca să fim deschiși, celor de la UEM li s-a întins o mână de la Politehnica Timișoara în urmă cu doi ani și vorbim despre Politehnica din care universitatea noastră s-a desprins în 92 – 94. Datorită traiectoriei din ultimii 20 de ani a UEM, în sensul că de la un vârf de 4500-5000 de studenți a coborât la 1300 și știm care sunt tendințele demografice ale județului Caraș-Severin, e puțin probabil ca cineva să își imagineze ca această universitate va putea supraviețui pe termen lung. Singura șansă este să se racordeze la o universitate mai mare și împreună cu aceasta, eventual mai există șansa să mai aducem studenți din alte țări. Dar pentru ca să faci acest lucru trebuie să ai tradiție, trebuie să ai forță, iar Politehnica are peste 100 de clădiri, are o bază materială foarte puternică și poate sprijini creșterea unei universități cum este cea din Reșița”, a mai afirmat edilul Ioan Popa.
La discuțiile purtate vineri la Reșița au fost participat și reprezentanți ai mediului de afaceri din Timișoara și din Reșița, conducerea Universității Eftimie Murgu și directorul Agenției de Dezvoltarea Regională Vest, Sorin Maxim, care face parte și din comitetul director al Politehnicii.
„Cred că pe lângă modificările structurale care se întâmplă la nivel de infrastructură este nevoie și de educație. Se vede clar că valoarea adăugată din industria mondială este dată în primul rând de educație. (…) România și județul Caraș-Severin sunt în prezent în această situație în care o industrie a dispărut și trebuie reconstruit și repus altceva în loc și acest altceva nu se mai poate baza strict pe resursele județului, trebuie să se bazeze și pe educație de înaltă calificare”, a explicat Sorin Maxim.
În cadrul întâlnirii s-a mai atras atenția că în perioada de finanțare 2021-2027, o foarte mare pondere în resursa pe care România o va primi de la Bruxelles, mai exact 6 miliarde de euro vor fi destinați pentru invocare – cercetare.
„Se iau bani de la infrastructură, mobilitate și așa mai departe și se centrează spre inovare – cercetare și atunci cred că împreună cu ADR Vest, dacă de exemplu vom lua această clădire, putem să gândim un cluster, un hub de business-uri care pot crește în zona respectivă, evident cu finanțare pe fonduri europene. Și acest lucru este de luat în seamă, nu este deloc de neglijat”, a mai afirmat primarul Ioan Popa.
Karina TINCUL
