După ce Primăria Cluj Napoca s-a asociat cu firma care deține complexul dezafectat Băile Someșeni, proiectul de resuscitare a acestui centru balnear a fost tras pe linie moartă. Între timp, SC BĂILE SOMEȘENI GROUP SRL, firma cu care primăria clujeană a încheiat un parteneriat, s-a dizolvat la jumătatea anului trecut. În același timp, a apărut o altă asociere făcută de fostul decan al Baroului Cluj, Gidro Stanca, și Daniel Larionesi, rudă cu Traian Larionesi, un bistrițean trimis în judecată de procurorii DNA pentru corupție și implicat în defrișarea pădurilor.
Fostul decan al
Baroului Cluj, avocatul Gidro Stanca, este proprietarul terenului Băile
Someșeni. În urmă cu câțiva ani, în cadrul Băile Someșeni Group ea s-a asociat
cu Valentin Nica, Iulian Badiu și Stefan Petre, oameni de afaceri care
activează, cu precădere, în domeniul imobiliar. Ulterior, din acționariat au
ieșit Badiu și Petre, locul lor fiind luat de Nicolae Tarcea, unul dintre
foștii șefi ai Băncii Transilvania.
Nica și Petre au ipotecat o parte din teren pentru a obține un credit. Însă, banii nu au fost returnați, iar banca a executat silit terenul care a fost cumpărat la licitație de firma rudei lui Traian Larionesi.
Pentru a resuscita
proiectul Primăria Cluj Napoca a format un parteneriat public-privat cu această
societate și a anunțat că în reabilitarea băilor vor fi investiți câteva sute
de mii de euro.
„Primăria
Cluj-napoca se va implica în viabilizarea zonei printr-o investiție de 350.000
de euro. Vom pregăti și moderniza căile de acces, iluminatul public, spațiile
verzi, investiție care se va întoarce în comunitate prin tichete de acces la
Aquapark și la Băile Someșeni, pe care să le acordăm diverselor categorii,
studenți, pensionari, în funcție de programele Primăriei”, declara
primarul Emil Boc, care a și semnat un parteneriat în acest sens.
Însă totul a rămas
la nivel declarativ pentru că, în mod concret, nu s-a întâmplat nimic.
Mai mult, la jumătatea anului trecut firma Băile Someșeni Group s-a dizolvat!
În 2015, a fost
înființată BĂILE SOMEȘENI STAR SRL, care îi are ca acționari și administratori
pe Gidro Stanca și Nicolae Tarcea (majoritar), firmă care, de la înființare
până anul trecut, nu a declarat nicio cifră de afaceri și niciun angajat. Însă,
firma a început demersurile pentru obținerea unor planuri urbanistice pentru
revitalizarea zonei balneo.
În 2017, firma Campeador Invest și-a schimbat denumirea BĂILE SOMEȘENI SPA, societatea avându-i ca acționari pe Daniel Larionesi (care este și administrator) și pe Man Bogdan Mircea, fiul fostului deputat Mircea Man. Daniel Larionesi este vărul lui Traian Larionesi, un milionar bistrițean controversat vizat de procurorii DNA într-o anchetă de corupție și unul dintre cei mai mari exploatatori de lemn din țară.
”Sunt rudă cu Traian Larionesi, dar afacerile lui nu au nicio legătură cu ceea ce facem noi”, a declarat Daniel Larionesi.
Haos la băi
Ținând cont de
aceste date, în 2018 fostul decan al Baroului Cluj, Gidro Stanca, împreună cu
firma campeador Invest care, la data respectivă se denumea SC Băile Someșeni
Spa, fac o întâmpinare la Primăria Cluj Napoca în care contestă faptul că noul
Plan Urbanistic General (PUG) nu mai recunoaște planurile de reabilitare a
Băilor Someșeni făcute în urmă cu 10 ani, fiind necesar o reactualizare a
planului urbanistic și zonal – Băile Someșeni și a planului urbanistic de
detaliu pentru aceeași zonă. Primăria clujeană a respins plângerea prealabilă,
iar Gidro și Larionesi au dat în judecată Primăria Cluj Napoca, procesul fiind
pe rol. Însă, problema majora o constituie faptul că, indiferent de
restricțiile impuse de PUG-ul din 2014, planurile pentru reabilitarea zonei,
fiind făcute în urmă cu 10 ani, au expirat.
”Noul PUG și
regulamentul de urbanism aferent acestuia nu a fost aprobat în conformitate cu
proiectul și cu tendința de dezvoltare istorică a zonei în care este încadrat
terenul de 71.200 mp având o destinație exclusiv agricolă, iar zona în care
este încadrat terenul de 51.324 mp aferent băilor având o destinație parțial
agricolă, cu regim foarte strict de construire, ceea ce ne pune în
imposibilitatea de a duce la bun sfârșit proiectul”, arată contestatarii.
Un alt aspect care
ridică mari semne de întrebare este faptul că viitoarea centură metropolitană
trece razant pe lângă situl Băile Someșeni care face parte din patrimoniul
național al României. Dacă centura metropolitană, proiect care și el trenează
de ani de zile, se va construi pe actualul amplasament, reabilitarea băilor din
Someșeni va fi aproape imposibilă.
Istoria Băilor
Someșeni
Băile Someșeni sunt
cunoscute încă din 1880, când un grup de cercetători maghiari au descoperit
virtuțile sale terapeutice, dar în acea perioada s-au limitat doar la
amenajarea unor bazine de lemn. La sfârșitul anilor ‘20, doctorul ginecolog
Dominic Stanca a realizat cercetări intensive asupra nămolului și fântânilor
existente în zona băilor și a observat efectele curative asupra pacienților
care sufereau de boli gastro-intestinale, boli de piele ca și psoriazis sau
artrită, chiar și diabet. De aceea a considerat absolut necesar să investească
în abilitarea zonei, care la aceea dată era doar o mlaștină: construirea unor
bazine, camere de masaj, terase și un restaurant etc. Cu o publicitate
adecvată, Băile au devenit cunoscute în perioada interbelică și peste hotare,
mai ales în Ungaria și, într-o măsură limitată, în Germania. Perioada cu cel
mai mare număr de vizitatori a fost înregistrată între 1950-1975, momente în
care era destinația favorită a clujenilor care frecventau bazinele și doreau să
facă băi de soare (pe lângă componența curativă).
Dominic Stanca a
luat probe de apă şi nămol şi în iarna lui 1927 a început cercetările
experimentale la Spitalul de Femei din Cluj, cel ce azi îi poartă numele, şi al
cărui director a fost în perioada 1921-1961. A observat că apa minerală de la
izvorul cu numărul 1 e bună la tratarea afecţiunilor cronice gastro-intestinale
şi ale aparatului urinar. Nămolul îl folosise şi pentru tratarea afecţiunilor
inflamatorii genitale ale femeii.
Încurajat de rezultatele obţinute şi cu multe eforturi băneşti, în 1928,
după ce a primit aprobarea de la Ministerul Sănătăţii, Dominic Stanca a deschis
oficial Băile Someşeni.
A urmat apoi o
perioadă de decădere, datorată nu atât concurenței acerbe, cât regimului comunist
mare iubitor al monstruozităților din ciment, destinate turismului în masă. La
sfârșitul anilor 80, băile erau practic părăsite datorită stării deplorabile.
Începând cu anul 1990, datorită unui management defectuos, Băile Someșeni și-au
pierdut treptat toată clientela.
Promisiune pentru
băi de mulțime
De-a lungul
timpului, Băile Someșeni au fost folosite pentru promisiuni electorale. În
cadrul unei dezbateri publice din 2006, la Primăria Cluj-Napoca a fost luat în
discuție și la capitolul „politici comunitare în turism”,
autoritățile locale au publicat un raport hidrobiologic care constata prezența
unui nămol terapeutic de 40.000 mc, ce se întinde pe o suprafață de 20 ha, cu o
grosime medie de 2 m. În plus, s-au identificat în zonă 27 de izvoare de ape
minerale cu debit total estimat la circa 450 mii l/zi. Proprietățile curative
ale Băilor Someșeni au dus la transformarea acestora într-unul dintre
obiectivele balneo-turistice din Strategia de Dezvoltare a municipiului
Cluj-Napoca. Peste proiect însă s-a așternut praful. De asemenea, și în
campania electorală din acest an, Băile Someșeni au fost subiectul
promisiunilor politice. Proiectele propuse de specialiștii primăriei, în cadrul
Strategiei, includeau realizarea unui parteneriat public-privat pentru
reamenajarea zonei, de mărire a capacității prin decolmatarea izvoarelor,
delimitarea arealului turistic, construirea de microbazine de înot în aer
liber, captarea și exploatarea curativă a izvoarelor minerale. Începând cu anul
1990, cu fostul Oficiu Județean al Turismului și terminând cu ultima persoană
care a avut Băile în gestiune, fostul deputat PRM Ioan Mihai Năstase, nu s-a
mai făcut nimic pentru reabilitarea, reamenajarea zonei. După 1990, Băile
Someșeni par să fi dispărut de pe harta balneo-turistică a României.
Cum au ajuns Băile
Someșeni la fostul decan al Baroului Cluj? În urma unui proces!
În urmă cu câțiva
ani, la Curtea de Apel Constanța s-a tranșat ultimul termen din procesul în
care s-a disputat “paternitatea” Băilor Someșeni. Astfel, Rădulescu Tudor
Gheorghe, fratele șefei Baroului Cluj, Gidro Stanca, a fost nevoit să accepte
despăgubirea stabilită de un evaluator în urmă cu câțiva ani. Suma pe care
Rădulescu a primit-o este de circa 600.000 de euro, iar fratele șefei baroului
clujean a contestat de-a lungul procesului raportul de evaluare care a stabilit
acest preț. În 2009, Rădulescu i-a dat în judecată pe Gidro și pe asociatul ei,
omul de afaceri Valentin Nica, dar în 2010 procesul s-a terminat defavorabil
pentru el. După ce a contestat deciziile, a reușit să strămute judecarea
dosarului la Curtea de Apel Constanța, dar nici această instanță nu i-a dat
câștig de cauză lui Tudor Rădulescu.
Astfel, patrimoniul
Băilor Someșeni a ajuns la avocatul Gidro Stanca.
Un fiu de deputat
se ”zbate” pentru Băile Someșeni
După cum aminteam
anterior, noii parteneri din cadrul proiectului Băile Someșeni sunt Bogdan Man
și Daniel Larionesi.
În 2017, Bogdan Man
a intrat în atenția presei, după ce la Bruxelles fusese declanșată o anchetă privind
angajările la cabinetele europarlamentarilor. Printre cei vizați, s-a numărat
și Bogdan Man care a făcut parte din Organizația de Tineret a PDL, iar, în
perioada 2011-2012, când avea 22 de ani, a fost încadrat pe un post de
„asistent personal” la Ministerul Transporturilor – condus pe atunci de Anca
Boagiu. În 2012, în timpul mandatului de ministru al Transporturilor al lui
Alexandru Nazăre (guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu), Bogdan Man a avansat la
funcția de „consilier personal”. După aceea, Bogdan Man a fost angajat la
cabinetul de europarlamentarului clujean Daniel Buda.
Văr cu ”fierăstrăul codrilor”
Daniel Larionesi este vărul lui Traian Larionesi, un milionar din Bistrița supranumit ”fierăstrăul codrilor” pentru afacerile intense cu lemne pe care le face.
Potrivit
procurorilor DNA, pentru a câștiga dreptul să taie pădurile Romsilva și să
comercializeze lemnul, Larionesi i-a oferit bani și partide de vânătoare
directorului Romsilva Bistrița-Năsăud, Gheorghe Ivan. Pentru sprijinul acordat,
Ivan Gheorghe a primit în mod repetat foloase necuvenite, conform
anchetatorilor, constând în sume de bani încasate lunar de la Frasinul în
contul Prosperity SRL Bistriţa, administrată de Ovidiu Ivan, fiul directorului
Romsilva din Bistrița Năsăud și participarea la partide de vânătoare organizate
de milionar, pe fondurile cinegetice pe care le gestionează la nivelul
judeţului Bistriţa-Năsăud.
În schimb, între
2010 și 2012, firma lui Larionesi, SC Frasinul a primit 84 din cele 123 de
contracte de exploatare a pădurilor. Prețul oferit de milionar a fost de 3,9
milioane de lei. În 2013, Larionesi a cumpărat lemn de la Romsilva la un preț
sub cel al pieței. „Profitul nerealizat la bugetul Romsilva, ca urmare a
acțiunilor oneroase derulate de Ivan Gheorghe și Larionesi, este de 3 milioane
de lei”, au estimat procurorii DNA.
Primul investitor
al Băilor Someșeni ”încurcat” în în afaceri
Valentin Nica este
unul dintre milionarii racordați la afacerile Clujului. A primit de la Primăria
Cluj Napoca contractul de pozare a cablurilor de transmitere de date în
subteran, este asociat în afacerea de restaurare a Băilor Someșeni, etc. El
este administrator la SVF Management
Prod Serv SRL, o firmă care a cerut insolvența firmei Mobitelco, administrată
tot de el.
Unul dintre
asociații constanți ai lui Valentin Nica este Nicolae Badiu, om de afaceri
racordat, în anii trecuți, la fondurile gestionate de liberali. Cei doi au fost
”titulari” pe o parte din afacerea Tetarom pe vremea când parcurile industriale
erau administrate de Consiliul județean Cluj condus de liberalul clujean Marius
Nicoară. Ei au încercat să dezvolte proiecte hoteliere în parcurile industriale
Tetarom I şi II. Compania CBC Development, care ar fi trebuit să finalizeze în
Tetarom I un complex hotelier până cel târziu în septembrie 2008, era condusă
de aceiaşi Nica şi Badiu. Cei au controlat afacerea Duct City, în asociere cu
primăria clujeană. În cadrul acestui business, cablurile de transmisie de date
care atârnau pe stâlpii din Cluj Napoca trebuiau pozate într-o rețea subterană.
Ulterior afacerea a fost vândută către RDS.
Articolul Proiectul Băile Someșeni în plop! După ce Primăria Cluj-Napoca a ieșit din afacere, în ”combinație” a apărut un milionar cercetat pentru corupție apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.
