Prejudicii de un milion de euro au descoperit inspectorii Camerei de Conturi Sibiu potrivit ultimului raport făcut public despre situația bugetelor publice din județ. Probleme mai mari reliefate de acest raport ar fi, însă, incapacitatea administrațiilor de a realiza investițiile publice propuse și lipsa unui control al performanțelor manageriale.
Nu banii pentru investiții sunt problema, arată inspectorii Camerei de conturi Sibiu, ca urmare a finalizării Raportului privind finanțele publice locale pe anul 2018 la nivelul județului Sibiu. Raportul transmis redacției Turnul Sfatului a fost realizat în urma verificării a aproape 100 de ordonatori de credite din bani publici din județul pe parcursul anului 2018.
Salariile, mai mari decât investițiile
Din cauza schimbărilor fiscale implementate de la începutul anului analizat (reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, din care cote importante reveneau bugetelor locale, plata salariilor profesorilor prin Inspectoratul școlar și nu prin intermediul primăriilor), 2018 a fost un an în care veniturile bugetelor locale din județul Sibiu au scăzut cu mai bine de o cincime. ” Încasările realizate în anul 2018 au scăzut cu 22,3% față de cele din anul 2017, scăderea nominală fiind de 305.601.000 lei”, se arată în raportul Camerei de conturi Sibiu. În acest context, bugetele celor 65 de unități teritorial-administrative din județ (64 de primării și Consiliul Județean) au înregistrat la finalul anului 2018 un deficit bugetar de peste 46 de milioane de lei, comparativ cu anul anterior când aceleași primării raportau un excedent bugetar de peste 160 de milioane de lei.
Problema deficitului bugetar nu s-a resimțit datorită excedentelor bugetare din anii anteriori. Excedente care, de altfel, sunt expresia unei incapacități a primăriilor de a realiza investițiile publice promise. ”Menținerea unor excedente consistente, pe baza cărora autoritățile locale au construit bugetele, denotă o capacitate încă neperformantă a autorităților publice locale de a previziona și a executa bugetele locale, mai ales în ceea ce privește partea de investiții publice. Aceste excedente reprezentând disponibil în trezorerie au de regulă destinația efectuării de investiții, nefiind aferente secțiunii de funcționare”, mai arată raportul citat.
Acest lucru se observă și la o analiză a cheltuielor pe care primăriile și Consiliul Județean Sibiu le-au realizat în cursul anului 2018: din cele 2,11 miliarde de lei intrate în bugete, au fost cheltuite doar 1,17 miliarde de lei, aferente unui procent de realizare de 55,8%.
Primarii acestui județ se pricep cel mai bine la cheltuielile de personal
Defalcat pe capitole de cheltuieli, cel mai mare procent de realizare este consemnat la cheltuielile de personal. 93,4% este procentul de realizare la acest capitol: altfel spus, aleșii au avut la dispoziție 259 de milioane de lei pentru salarii și contribuții și au cheltuit 242 de milioane. Cheltuielile de capital pe de altă parte (adică investițiile, achizițiile de utilaje și echipamente, cheltuielile pentru dezvoltare economică etc) au fost realizate doar în proporție de 28,6%: primarii și-au propus investiții de 842 de milioane de lei și au realizat investiții de doar 241 de milioane de lei.
În ceea ce privește rezultatele proiectelor din fonduri europene nerambursabile, situația este și mai proastă: din cele 193 de milioane de lei bugetate pentru 2018, aleșii tuturor sibienilor din județ nu au reușit să cheltuie decât 38,27 de milioane de lei (19,8%).
”Deși la nivelul județului Sibiu se constată existența unor excedente semnificative din anii anteriori, gradul redus de realizare al investițiilor publice prognozate prin buget, de 28,6% din prevederile definitive aprobate prin buget, nu se justifică în totalitate prin lipsa finanțării. Autoritățile administrației publice locale trebuie să se implice activ în găsirea soluțiilor în ceea ce privește elaborarea unor programe de investiții anuale și multianuale a căror implementare se fie urmărită cu consecvență, astfel încât gradul de realizare a investițiilor aprobate prin buget să crească”, apreciază reprezentanții Camerei de conturi Sibiu.
Asistența socială reprezintă, în continuare, cea mai mare cheltuială la nivel de județ: 266 de milioane de lei (20,6% din totalul plăților efectuate). Acestea sunt urmate de cheltuielile de la capitolul Transporturi (în special străzi și drumuri), în valoare de 231,3 milioane de lei. Urmează serviciile publice generale (167,9 milioane de lei – 14,3%), Cultura, recreerea și religia (164,8 milioane de lei) și, mai apoi, Protecția mediului (112,7 milioane de lei). Cheltuielile cu sănătatea ocupă ultimul loc – 23,8 milioane de lei.
Sursa: raportul Camerei de conturi Sibiu
Prejudicii
Raportat la volumul de bani cu care au lucrat administrațiile locale, prejudiciile constate în urma controalelor sunt de puțin peste un milion de euro. La aceste sume se adaugă și banii pe care primăriile au neglijat să îi încaseze. ”Urmare acțiunilor desfășurate s-au constatat venituri suplimentare în sumă totală de 6.819 mii lei, prejudicii în sumă totală de 4.965.000 lei și nereguli financiar contabile care nu au generat prejudicii în sumă totală de 80.167.000 lei”.
Din cele 4,9 milioane de lei constatate drept prejudicii, aproape jumătate au fost descoperite la Brateiu, în cadrul proiectului de amenajare a rețelelor de apă și canalizare (contract de peste nouă milioane de lei, fără TVA) atribuit societății sibiene Dual Districon. 2,06 milioane de lei ar fi fost prejudiciul creat prin ”plata unor facturi emise de SC Dual Districon SRL ce au la bază situații de lucrări în care au fost înscrise articole de deviz care nu au fost executate și unele bunuri nelivrate”.
Situația, care are termen de remediere 31 martie 2020, este aproape de clarificare, arată primarul comunei Brateiu, Elena Marian. ”Discuțiile au fost pe o serie de capace, de exemplu, care au fost considerate la prețuri prea mari, dar acestea au fost prețurile din ofertă. Apoi, în discuție au fost niște pompe și rezervoare care între timp au fost livrate către noi, apoi de faptul că din 140 de branșamente, finalizate erau doar 100. Și aici, între timp lucrurile au fost remediate”, arată primarul Elena Marian, pentru Turnul Sfatului.
”Efectuarea de cheltuieli pentru bunuri și servicii fără contraprestație în sumă de 3.508 mii lei s-au constatat la UATJ Sibiu (10 mii lei), UATM Sibiu ( 72 mii lei), UATM Mediaș (68 mii lei), UATO Avrig (20 mii lei), UATO Cisnădie (169 mii lei), UATO Dumbrăveni (2 mii lei), UATO Ocna Sibiului (26 mii lei), UATO Săliște (236 mii lei), UATC Alma (97 mii lei), UATC Bârghiș (45 mii lei), UATC Brateiu (2.063 mii lei), UATC Laslea (104 mii lei), UATC Ludoș (5 mii lei), UATC Orlat (11 mii lei), UATC Târnava (15 mii lei), UATC Valea Viilor (21 mii lei), UATC Vurpăr (544 mii lei)”, mai enumeră reprezentanții Camerei de conturi din cheltuielile pe care le-au considerat a fi realizate prin încălcarea legislației în vigoare.
Management și control intern: mai mult formal
În cursul anului 2018, inspectorii Camerei de conturi au insistat și pe modul în care ordonatorii de bani publici din județul Sibiu implementează sistemele de control intern și managerial. ”Ordonatorii principali de credite nu se preocupă de implementarea unui control intern/managerial performant, deoarece încă nu au înțeles importanța acestui sistem care are rolul să împiedice frauda și risipa banilor publici. Chiar dacă sistemele de control și de audit intern sunt definite ca instrumente ale conducerii care să asigure prevenirea și detectarea erorilor din activitatea entităților, la nivelul comunelor, primarii nu s-au preocupat de respectarea cadrului organizatoric și funcțional necesar desfășurării activității de audit public intern prin compartimente proprii sau prin cooperare”, se arată în raportul Camerei de conturi Sibiu.
Din cele nouă orașe ale județului Sibiu, doar două aveau în 2018 un compartiment de audit intern cu personal angajat.
Post-ul Raport al Curții de Conturi: nu prejudiciile sunt problema, cât lipsa de profesionalism din primării apare prima dată în Turnul Sfatului Online.
