Din cauza bugetului mai mic pe care Uniunea Europeană îl are la dispoziție după ce a pierdut un mare contributor, Marea Britanie, subvențiile în viitorul exercițiu financiar vor scădea așa încât agricultorii vor primi bani mai puțini, a spus, la Bistrița, Dorel Secară, consilierul ministrului Agriculturii Adrian Oros.
Dorel Secară, de profesie inginer agronom, iar de 30 de ani crescător de vaci în Borșa, județul Cluj, s-a întâlnit cu fermieri din județul Bistrița-Năsăud, reprezentanți ai federațiilor crescătorilor de animale, ai cooperativelor, ai grupurilor de acțiune locală, apicultori, dar și șefii de instituții.
El le-a spus celor prezenți că ”acestea sunt impuneri ale UE, nu e o politică liberală”
”În noul exercițiu financiar, o mare parte problemă va fi aceea că 40% din bugetul ce va fi alocat României pentru agricultură este pentru proiecte pe climă și mediu. Pentru noi, asta e o mare problemă. Țările nordice și-au cam rezolvat problemele legate de ferme, nu au trecut prin nenorocirea numită comunism. Au fermele transmise din generație în generație și noi abia acum ne mai cumpărăm câte un animăluț, câte o sculă, facem ce putem. Nu se prea potrivește politica lor cu politica noastră. Nu știu cum vom reuși să absorbim acești bani și să-i transformăm în proiecte pe climă și mediu. Dacă nu folosim acești bani, ei se vor pierde, deci aceasta e o mare problemă. Deocamdată procentul se discută. Noi sperăm să-l ducem mai jos. Ar fi totuși un avantaj pentru această zonă: să se acorde bani mai mulți pentru zona montană, iar aici Bistrița-Năsăud ar câștiga”, a spus el.
O altă problemă va fi plafonarea subvențiilor ceea ce înseamnă că fermele mai mari ar putea fi limitate cu subvenția la 100.000 de euro, nefiind deocamdată nici acesta un lucru bătut în cuie.
”Acestea sunt impuneri ale UE, nu e o politică liberală. Liberalismul sprijină inițiativa privată. Domnul ministru susține așa-numita plafonare voluntară, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru va decide în conformitate cu specificitatea lui cum se va face plafonarea, de la cât. Îna cest sens, deja s-a întâlnit cu ministrul Agriculturii din Polonia și a aflat că acolo încă din acest exercițiu financiar există plafonarea la 150.000 de euro, dar ei nu acordă aceste subvenții firmelor cu capital străin. Să fie clar că subvenția de la UE vine pentru statul român, iar noi, la nivel național, din primele 10 exploatații agricole cele mai mari, 8 sunt străine, iar subvenția pleacă de la noi din țară. Noi nu facem discriminare, dar trebuie să gândim patriotic. România a vândut mult prea ușor pământul străinilor față de Franța, spre exemplu, unde e un sistem atât de birocratic, încât dacă un străin vrea să cumpere pământ, are nevoie de 14 ani ca să obțină autorizații de la toate autoritățile statului ca să poată face tranzacția. În interiorul UE, noi nu putem bloca schimbul intracomunitar, dar putem stabili niște prevederi legale și autorizări prin care să limităm vânzarea pământului. S-a făcut puțin în acest sens, atât legislativ, cât și prin politica Ministerului Agriculturii. E un grup de lucru acum la minister ca să le dăm posibilitatea să cumpere pământ celor care trăiesc aici”, a spus el.
Secară a subliniat că bugetul UE a scăzut și din cauza Brexit și acesta este motivul pentru care au intervenit schimbări.
”Accesul la subvenții va fi mai limitat. Cine vine să depună acte de subvenții la APIA trebuie să dovedească că veniturile lui vin preponderent din agricultură. Dacă ești prefect și ai salariu, și mai ai 3 ha și vrei subvenții, nu se va mai putea. Acolo se va limita și acest lucru e foarte bine. Dreptul la subvenbție i se cuvine utilizatorului, nu proprietarului. E foarte bine acest lucru, dar are dreptul la o arendă prin care, printr-o lege a părților, o stabilește cu arendașul, cel care lucrează pământul. Nu poți să iei și subvenție, și arendă, și nici să nu lucrezi pământul. Mulți dintre acești așa-ziși agricultor vor cădea, nu vor mai întruni condițiile așa-zisului fermier veritabil, fermier activ”, a spus el.
Potrivit lui Secară, ministrul Agriculturii este susținătorul dezvoltării fermei de familie.
”Gospodăriile acestea de subzistență care există prin sate nu reprezintă viitorul pentru agricultura noastră și familiile care trăiesc în mediul rural. Gospodăria țărănească riscă să dispară, iar dispariția e dată că oamenii că au ajuns la o vârstă la care nu mai pot ține animale, tinerii au plecat dincolo, iar atunci singura variantă e aceea ca tinerii care au ancora aceasta, a gospodăriei familiei, să dezvolte această afacere în agricultură ca să reziste economic, să-și asigure mijloacele de trai pentru familiile lor care au pretenții la ora actuală și nu mai sunt ca acum nu știu câți ani, dar ca să le poată împlini trebuie să producă. Statul, prin intermediul Ministerului Agriculturii, vrea să sprijine aceste familii”, a spus Secară.
Consilierul a anunțat că la sfârșitul lunii aprilie a.c., se va relua măsura de susținere a tinerilor fermieri care vor să se instaleze la țară prin alocare a câte 40.000 de euro acestora.
În Bistrița-Năsăud sunt circa 30.000 de fermieri, majoritatea mici.
