Cu o inflație ridicată, un deficit comercial foarte mare și cu o încetinire a creșterii economice în ultimele luni, anul 2020 se anunţă unul dificil pentru România. Reprezentanţii Băncii Naţionale sunt însă optimişti, dar pun o condiţie esenţială pentru ca acest optimism să aibă corespondent în realitate. Să fie modificat actualul model de creştere economică bazat pe consum cu unul care să permită creşterea investiţiilor şi dinamizarea sectoarelor performante, cu aport sporit de inovație și valoare adăugată. Prin reducerea deficitului la 3,6% din PIB anul viitor, scăderea cheltuielilor bugetare şi stimularea investiţiilor, ţinte fixate prin proiectul de buget pentru 2020, Guvernul doreşte, cel puţin până la proba contrarie, să restabilească echilibrele macroeconomice şi să dea un semnal că urmează o perioadă în care vor fi aplicate politici fiscale sustenabile. Jurnalul a realizat, în exclusivitate, o amplă anchetă jurnalistică, în cadrul căreia specialişti din toate sectoarele economiei au răspuns la două întrebări: Cum caracterizaţi anul 2019? şi Ce perspective deschide anul 2020?
Creşterea economică a dus România în vârful UE
-Consumul privat a fost principalul motor al creşterii economice;
-Investiţiile au contrabalansat contribuţia negativă a importurilor masive;
-În 2020 se estimează o temperare a creşterii economice;
Economia României a avut un trend ascendent anul acesta, reuşind să păstreze un ritm similar celui anticipat de către Comisia Europeană. Produsul Intern Brut (PIB) a marcat o creştere în intervalul ianuarie – septembrie 2019, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 4,1%, până la 768,4 miliarde de lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În acest condiţii, creşterea economică din 2019 ar urma să fie superioară faţă de cea pe care o vor înregistra majoritatea ţărilor din spaţiul comunitar, în condiţiile în care niveluri mai ridicate de creştere sunt previzionate doar pentru Malta (5%) şi Ungaria (4,6%), în timp ce economia poloneză ar urma să înregistreze un avans similar cu cel al economiei româneşti. Pentru 2020, Executivul de la Bruxelles creditează economia noastră cu un avans economic mai mic, de numai 3,6%. Dar chiar şi din această perspectivă, când se anticipează o reducere a creşterii economice, anul viitor ar urma să ne întreacă la acest capitol doar Malta (4,2%). Deşi economia a intrat pe un trend descendent, reprezentanţii BNR sunt optimişti pentru că s-a îmbunătățit structura creșterii, printr-un aport mai mare al cheltuielilor de capital. La rândul său, analistul economic Adrian Mitroi consideră că anul 2020 nu va fi unul uşor pentru că strategiile guvernamentale nu răspund la aşteptările populaţiei. “Trăim o realitate a României la mâna vremurilor şi nu la mâna deciziei personale şi naţionale, aşa cum ar fi de dorit. Executivul se preocupă de cifrele guvernării, precum deficitul bugetar şi comercial, şi e firesc să fie aşa. Dar pe mine mă interesează să existe creştere a avansului economic, o scădere a inflaţiei şi a presiunii pe cursul valutar, şi să am o bună returnabilitate a economiilor personale, ori nimic din toate acestea nu se întâmplă”, a declarat Adrian Mitroi. Anul viitor va fi unul de cumpănă pentru bugetul pe perioada 2020-2022, este şi opinia Consiliului Fiscal (CF) pe marginea proiectelor privind bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale pe 2020. Astfel, modul de aplicare a legii pensiilor în anul 2020 va avea un rol decisiv pentru bugetul din anul 2021, impactul cheltuielilor cu asistența socială fiind mult peste cel din anul 2020. Conform calculelor CF, aceste cheltuieli vor reprezenta 2,7% din PIB în 2021, față de 0,7% din PIB în 2020. „Riscul cel mai mare este ca deficitul bugetar să derapeze foarte mult dacă nu se iau măsuri de corecție în 2020, ceea ce ar afecta stabilitatea economică în ansamblu. Evaluarea preliminară a CF privind deficitul bugetar în 2020 indică riscuri semnificative de depășire a țintei din buget de 3,6% din PIB”, se arată în analiza citată. În aceste condiţii, starea bugetului public rămâne „extrem de încordată, din cauza insuficienței resurselor și presiunilor foarte mari actuale și viitoare”, spun oficialii Consiliului Fiscal.
Convingerea mea este că situația macroeconomică este administrabilă în România, important e să știm să folosim în mod înțelept resursele, astfel încât să modificăm modelul actual bazat pe consum, indus de politici prociclice și să reașezăm creșterea economică pe noi baze. Acestea trebuie să stimuleze investițiile și să permită dinamizarea sectoarelor performante, cu aport sporit de inovație și valoare adăugată.
Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR
Anul 2019 a stat sub semnul Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, care a avut şi părţi bune şi părţi rele. Înţeleg demersurile de eliminare a problemelor aduse de acest act normativ, dar nu trebuie uitat nici faptul că ordonanţa a adus încasări la buget. Este pentru prima dată când bugetul trebuie adoptat prin asumarea răspunderii şi este, de asemenea, pentru prima dată când asistăm la doi ani consecutivi, 2019 şi 2020, cu deficit peste pragul de 3%. Acestea, împreună cu aşteptarea de a avea o încetinire a creşterii economice şi un deficit de cont curent ridicat, creează un efect negativ sinergic. Trebuie să ne concentrăm pe termen scurt, să avem un buget realizabil şi, în acelaşi timp, să transmitem un mesaj de echilibru către pieţe.
Adrian Mitroi, analist economic
Anul 2019 îl evaluez ca fiind unul pozitiv, dar fără a-şi fi atins potenţialul. Ce se ve întâmpla în 2020 depinde foarte mult de noi, cei din mediul de afaceri, dar şi de măsurile financiar-fiscale pe care le va lua guvernul. Există însă un potenţial foarte mare de creştere. Vă dau numai exemplul turismului care poate ajunge în câţiva ani de la o pondere de 1,5% în PIB la 10%. Trebuie ca mediul de afaceri să lucreze împreună cu guvernul, lucru care nu s-a întâmplat în ultimii patru ani.
Dragoş Anastasiu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană
2019, anul în care inflaţia nu a putut fi stăpânită
-Inflaţia s-a situat de-a lungul anului peste media UE;
-România a mers împotriva curentului european;
-Şi în 2020 vom avea cea mai mare inflaţie din spaţiul comunitar;
Creşterea economică impulsionată de consum a avut şi reversul medaliei, care a însemnat creşterea inflaţiei. Pe tot parcursul anului 2019, România a reuşit contraperformanţa de a înregistra cele mai rate de inflaţie. Aceasta a ajuns în luna noiembrie la 3,8%, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,9%, cele nealimentare cu 2,83%, iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,19%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pentru comparație, să amintim că Grecia avea în luna octombrie, conform ultimelor date Eurostat disponibile, o inflație de -0,3%, Bulgaria 1,6%, în timp ce motoarele Europei, Franța și Germania, au avut aceeași rată a inflației de 0,9%. În zona euro, rata medie a inflației ajunsese la 0,7%, în ușoară scădere față de luna septembrie, atunci când indicatorul era de 0,8%. În urmă cu un an, rata inflației era de 2,3%, ceea ce ne arată cât de mult s-a redus inflația în ultimul an, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat la noi. Comisia Europeană prognozează pentru România un nivel de 3,9% anul acesta, cel mai mare din Uniunea Europeană, pe locul secund fiind Ungaria, cu 3,4%. Estimarea pentru 2020 a Comisiei Europene ne indică o scădere la 3,5%, cotă care ar urma să rămână, şi în această situaţie, cea mai ridicată din spaţiul comunitar, poziţia secundă urmând să fie păstrată tot de Ungaria, cu 3,1%. În schimb, la elaborarea proiectului de buget pentru anul viitor, Executivul a luat în calcul o rată a inflaţiei de 3,1%, lucru care îi face pe analiştii financiare să fie pesimişti că guvernul se va putea încadra în această ţintă, ne-a declarat Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
„Dacă salariul minim va creşte la începutul anului viitor, iar pensiile vor fi majorate cu 40% din toamnă, aşa cum s-a anunţat, şi intenţia de scădere a TVA de la 19% la 16% se va materializa, inflaţia va depăşi 4% şi va rămâne, cu siguranţă, cea mai mare din Uniunea Europeană. În cazul în care se va renunţa la diminuarea TVA şi mărirea pensiilor, există şanse ca inflaţia să decelereze, pentru că şi consumul va decelera”, a menţionat specialistul.
Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România
În 2019 era de aşteptat ca inflaţia să fie mai mare şi există explicaţii pentru acest lucru: din cauza politicilor fiscale relaxate promovate de fostul guvern, şi a majorărilor de salarii care au pompat mai mulţi bani în piaţă. BNR a reuşit totuşi să şină sub control şi la un nivel acceptabil inflaţia. Pentru 2020, dacă va trece proiectul privind reducerea cotei de TVA de la 19% la, lucru care sper însă să nu se întâmple, ţinând cont că de la 1 ianuarie va creşte salariul minim, plus alte măsuri care vor duce la creşterea cantităţii de numerar din piaţă, este posibil să avem tot o inflaţie ridicată. Dacp guvernul va da dovadă de reţinere şi îşi va înfruna pornirile populiste, atunci inflaţia s-ar putea încadra într-o ţintă acceptabilă de 3%.
Dan Schwartz, analist financiar
Deficitul balanţei comerciale a bătut toate recordurile
-exporturi de 58,2 mld. euro în perioada ianuarie – octombrie 2019 (+ 1,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut);
-importuri de 72,2 mld. euro în perioada ianuarie – octombrie 2019 (+ 4,6% cu perioada similară a anului trecut);
-maşinile şi echipamentele de transport au asigurat 47,3% din exporturi;
Deficitul balanţei la comerţul internaţional cu bunuri (diferenţa dintre importuri şi exporturi) a fost de 12 miliarde de euro în primele 10 luni din 2019, după o creştere cu 2,2 miliarde de euro faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Dintre statele din regiune, situația balanței comerciale plasează România într-o situaţie nefavorabilă. Bulgaria înregistra la 10 luni un deficit de 1,5 miliarde de euro, Ungaria, un excedent de trei miliarde euro, iar Polonia, un excedent de 0,8 miliarde euro. Pe tot anul 2019, exporturile ar urma să înregistreze o creştere cu 3,8%, în timp ce importurile vor înregistra ritmuri de creştere net superioare, de 7,3%. Prognoza Comisiei Europene nu ne dă speranţe pentru îmbunătăţirea balanţei nici anul viitor, mai ales că în zona euro au încetinit exporturile și investițiile, inclusiv în Germania și Italia, principalii parteneri de export ai României. Astfel, pentru ţara noastră este anticipată o creştere a exporturilor mai modestă, de 3,7%, în timp ce importurile vor păstra un ritm de creştere net superior, de 5,6%. Deficitul de cont curent (diferenţa dintre importuri şi importuri la bunuri şi servicii) este prognozat să fie de 10,6 miliarde de euro în anul 2020, având o pondere în PIB în scădere faţă de anul precedent, respectiv de 4,5%, cu un deficit al balanţei de bunuri de 7,7% din PIB, conform proiectului de buget. Reprezentanţii mediului de business văd însă în culori destul de sumbre evoluţia balanţei de plăţi. „Când Ministerul Economiei are o alocare cu peste 30% mai mică în bugetul pe anul viitor, ce fel de politică faci?”, întreabă retoric Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Guvernanţii nu au o marjă prea mare de acţiune pentru a creşte exporturile. Primele 100 de companii sunt în majoritate multinaţionale. Acestea au propriile proiecţii de afaceri, doar nu poţi să le dai dispoziţie. Statele dezvoltate au strategii de adaptare a producţiei la cerinţele pieţei şi legislaţiei internaţionale. În industria auto, Germania, Franţa se gândesc la trecerea la maşinile electrice, iarnoi nu avem nimic în acest sens, ca să dau un exemplu. Scăderea cheltuielilor cu funcţionarea statului, de la peste 10% din PIB în 2019 la puţin peste 9% anul viitor înseamnă destul de puţin şi nu ajută la echilibrul schimburilor comerciale. Nu zic să ajungem chiar la 6,5% din PIB, ca în 2010, dar dacă nu umbli la salariile bugetarilor, la cheltuielile sociale, atunci vom avea venituri mari, dar fără acoperire în producţie. Ce vor face oamenii? Vor cumpăra din import.
Cristian Pârvan
secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România
Anul 2019 nu a fost un an rău din punct de vedere agricol, dar asta nu ne încălzeşte cu nimic. Dacă luăm doi indicatori, balanţa comercială care înregistrează un sold negativ în creştere, şi valoarea globală a producţiei agricole, care este una foarte mică, ne dăm seama că în sistemul agricol lucrurile nu merg bine. Suntem mari importatori de produse zootehnice şi transformăm foarte puţină materie primă în produse finite, asemenea unei ţări în curs de dezvoltare şi nicidecum ca o ţară membră UE. De aici şi importurile foarte mari care destabilizează balanţa comercială. Anul 2020 nu va aduce din acest puct de vedere schimbări, mai ales că anul agricol nu se anunţă prea bun. Căldura şi deficitul de umiditate existent îşi vor pune amprenta. În aceste condiţii este de aşteptat ca deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare să crească.
Valeriu Tabără
preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
Pentru exportatori 2019 nu a fost un an bun, iar dacă ne uităm pe cifre, vedem că exporturile au avut un ritm de creştere mai mic decât ritmul de creştere al Produsului Intern Brut. Acum consumul intern a luat-o înainte, iar ceea ce putea însemna o gură de oxigen s-a transformat într-o povară. Semnalele pe care le-am tras înainte de majorarea veniturilor, cu care suntem de acord, trebuiau precedate de o susţinere din partea statului şi accentuez, din partea statului, a producătorilor autohtoni în zonele unde suntem dependenţi de pieţele externe şi nu mă refer doar la bunurile de larg consum. Am bătut pasul pe loc pentru că nu a fost o politică coerentă de atragere a investiţiile străine. Avem un deficit comercial nepermis de mare pe zona agroalimentară, de aproape două miliarde de euro anul acesta, deşi avem un potenţial imens. Avem un deficit foarte mare, de circa opt miliarde de euro, în zona petrochimică. Pentru 2020, dacă ne uităm peste prognozele recente, sunt indicatori care cresc, ceea ce ar fi de bun augur. Dar numai cu speranţa că va exista o autodeterminare a exportatorilor nu putem face multe. Anul acesta am avut la dispoziţie 70 de milioane de lei pentru promovarea firmelor româneşti la export, ceea ce a fost un record. Pentru anul viitor avem asigurată doar jumătate din suma de care avem nevoie.
Mihai Ionescu
preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR)
Investiţiile au fost impulsionate de segmentul construcţiilor
-Investiţiile au fost stimulate de sectorul construcţiilor
-Investiţiile statului au continuat să rămână reduse
-Parcurile industriale, o soluţie pentru atragerea companiilor
Investiţiile nete realizate în economia naţională în primele nouă luni ale lui 2019 au însumat 67,139 miliarde de lei, în creştere cu 18,6% comparativ cu perioada similară din anul precedent, potrivit datelor publicate de INS. Creşterea a fost impulsionată de investiţiile realizate, în principal, pe segmentul construcţiilor (+34%). Această evoluţie pozitivă a făcut ca în trimestrul al treilea, investiţiile nete realizate în economia naţională să fie de 26,842 miliarde de lei, mai mari cu 26,8% raportat la trimestrul III din 2018. Specialiştii în consultanţă fiscală manifestă reticenţă vizavi de o posibilă explozie investiţională anul viitor. „Investiţiile statului reprezintă 4,5% din PIB, din care 2% se îndreaptă către armată, deci fără să producă valoare pentru muritorul de rând, şi numai 2,5%, adică foarte puţin, se orientează către sectorul civil”, spune auditorul financiar Adrian Benţa. În opinia acestuia, stimularea ar putea veni printr-o relaxare a impozitului pe profit, care „la noi este de 16%, în Bulgaria de 10%, iar în Ungaria de 9%”. Benţa crede că „nu neapărat taxarea, care este chiar mai uşoară”, ci birocraţia constituie o piedică importantă. „Sunt mai multe autorităţi care fac, practic, acelaşi lucru. De exemplu, la un magazin de proximitate vin să ceară registrul de casă şi ANAF şi poliţia economică şi poliţia locală”, arată Adrian Benţa. El consideră că municipalităţile, primăriile, ar trebui să dezvolte cât mai multe parcuri industriale, care pot fi „adevărate boom-uri pentru economie”. De asemenea, ar fi necesar un mic ghid al întreprinzătorului, „cu 10 reguli minimale pe care trebuie să le respecţi, că dacă nu, te-am ras”, a conchis auditorul financiar.
În 2019 au crescut investiţiile pe zona construcţiilor, stimulate probabil şi de prevederea din Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 care a majorat salariul minim în construcţii la 3.000 de lei. De aceea am şi păstrat această prevedere. Pe de altă parte, această prevedere a avut ţi un effect negativ pentru că unele instituţii publice nu au avut posibilitatea să încheie acte adiţionale la contractile aflate în derulare pentru a include diferenţa de manoperă, iar proiectele s-au blocat. Vorbind însă la modul general, anul 2019 a fost unul prost pentru investiţii, la fel cum a fost şi 2018 şi 2017. Pentru anul viitor suma alocată investiţiilor de capital a fost majorată cu 4,5% comparativ cu 2019. Ca priorităţi aş aminti finalizarea centralei Romgaz de la Iernut şi creşterea investiţiilor în zona de producer a energiei unde în ultimii 6-7 ani nu s-a mai investiti nimic.
Virgil Popescu
Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri
Investiţiile au crescut în 2019, un an bun pentru mediul de business, pentru că am avut, nu foarte puţine, dar mai puţine modificări legislative decât în 2017 şi 2018. Oamenii de afaceri asta îşi doresc, să aibă stabilitate, pentru a-şi putea derula activităţile. Pentru a face o estimare pe 2020, trebuie să ne raportăm la cel mai mare investitor, statul. Dacă guvernanţii îşi vor îndeplini promisiunile, de a aloca sume importante pentru dezvoltare în infrastructură, sănătate etc, există şanse ca sectorul investiţional să îşi atingă potenţialul maxim.
Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România
Producţia industrială, afectată de cerea de pe plan extern
-Producţia industrială a coborât, în primele zece luni ale anului, cu 1,9% comparativ cu 2018;
-În octombrie, s-a înregistrat un declin de 7,7% faţă de aceeaşi lună din 2018.
-În seria ajustată, producţia industrială a scăzut cu 2,8% în primele zece luni;
Industria are o contribuţie de circa 25% la PIB, dar sectorul a fost afectat în acest an de o reducere a cererii de pe plan extern. Evoluţia a fost reflectată prin reducerea comenzilor noi din industria prelucrătoare, care au scăzut cu 0,7% în octombrie faţă de aceeaşi lună din 2018. Per total, producţia industrială a scăzut în primele zece luni ale anului, subliniind declinul celui mai important sector al economiei româneşti. Acest efect a fost generat, în special, de scăderile înregistrate în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,1%), industria extractivă (-2,4%) şi industria prelucrătoare (-1,6%).
Anul 2019 a fost a fost marcat de schimbări la vârful mariilor companii de stat, lucru care a afectat bugetele de investiţii ale acestora, iar acest lucru s-a reflectat şi asupra furnizorilor de echipamente şi servicii. Ne dorim mai multă stabilitate şi predictibilitate în anii următori pentru ca România să se poată dezvolta. De asemenea, ne aşteptăm ca în economia României să se reflecte şi tendinţele care se manifestă pe plan global în ceea ce priveşte automatizarea şi digitalizarea. Aceste noi orientări manifestate pe plan global trebuie să le privim ca noi oportunităţi de afaceri şi pentru companiile active în România.
Cristian Secoşan
director general Siemens România
Anul 2019 a fost unul cu tot felul de probleme pentru sectorul intreprinderilor mici şi mijlocii. Asigurarea forţei de muncă şi a comenziilor pentru a putea funcţiona au fost principalele probleme. Din nefericire, 2019 a fost, după mulţi ani, anul în care numărul IMM-urilor desfiinţate a fost mai mare decât al celor înfiinţate. 2020, din ce se întrevede în acest moment, va fi unul la fel de complicat. Să nu uităm că avem două rânduri de alegeri, iar acest lucru frânează lucrurile în economie. Pe de altă parte, banii pentru investiţii vor fi puţini şi în 2020, iar acest lucru va afecta activitatea IMM-urilor. În concluzie, anul care vine nu va fi unul uşor.
Liviu Rogojinaru
secretar general Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii
Anul 2019 a fost un an pierdut pe parte economic şi asta din următoarele motive:
– Am amânat încă un an partea cea mai importantă din fondurile europene care trebuiau absorbite. Cu alte cuvinte, noi cotizăm la bugetul UE din primul an și absorbim majoritatea fondurilor cu întârzieri de 2-3 ani după ce s-a încheiat cadru financiar multianual (acum este 2014 – 2020, intrăm în ultimul său an, iar rata de absorbție nici nu a trecut de 40% cu tot cu subvențiile în agricultură care sunt cel mai ușor de absorbit). Am amânat încă odată, din lipsă de viziune și cofinanțare, proiectele europene importante care înseamnă investiții în infrastructura de orice tip.
– A fost un an inflaționist, ne-am plasat iar în fruntea UE la acest indicator. Inflația din acest an se adaugă la inflația record din anul anterior;
– A fost un an în care deficitele gemene s-au adâncit și mai mult, mă refer la deficitul bugetar și la deficitul de cont curent, motiv pentru care am continuat să împrumutăm masiv bani atât de pe piața externă, cât și de pe cea externă;
– A fost un an dominat de știri false, propagandă, iluzii vândute pentru voturi;
– Un an în care s-a votat o lege a pensiilor care arată un cinism real din partea politicienilor: le promiți pensii pe care nu ai cum, nici teoretic, nici practic să le susții financiar. Deja suntem campionii UE cheltuind pe pensii și salarii în sectorul bugetar mai mult de 92% din taxele pe care le colectăm, fără perspective prea mari pentru a colecta mai mult.
Pe sfârșit de an am început să mai corectăm unele lucruri. Va fi dificil să faci acest lucru brusc și cu atât de multă miză politică în spate. Parlamentul ostil va încerca să încarce cât mai mult nota de plată electorală a celor care au preluat guvernarea, costul final fiind însă tot la noi.
Anul 2020 va fi un an greu, un an de tranziție, sper, spre un alt model de dezvoltare. În care să vindem mai puține iluzii oamenilor, să guvernăm mai responsabil, întinzându-ne nu mai mult decât ne permitem. Sper să insistăm mai mult pe calitatea cheltuielilor publice, pe alocarea resurselor (care sunt rare) doar pentru ce avem stringentă nevoie. Sper să reușim să corectăm, măcar parțial, din dezechilibrele macroeconomice și să reușim să redresăm situația în cazul fondurilor europene. Avem mare nevoie de aceste lucruri. Fiind însă un an electoral, mă tem că vom continua să batem pasul pe loc încă un an.
Cristian Păun
rectorul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE
Riscurile la adresa stabilităţii financiare în viziunea BNR
-Tensiunile echilibrelor macroeconomice interne;
-Reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente;
-Cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar bancar;
Creșterea deficitului fiscal și a celui de cont curent reprezintă principalul risc, aflat la un nivel ridicat, la adresa stabilității financiare a României, arată cea mai recentă ediție a raportului asupra stabilității financiare a României publicat de Banca Națională a României (BNR). Un alt risc, în creștere, identificat de BNR, este reprezentat de mediul extern și încrederea investitorilor în economiile emergente. Tensionarea macroeconomice interne reprezintă cel mai important risc financiar. Pe de altă parte, riscul privind cadrul legislativ din sistemul bancar este în continuare considerat ridicat, de este așteptat să se mențină, în timp ce banca centrală se așteptă la o creștere a riscului venit din sentimentele investitorilor cu privire la piețele emergente, din care face parte și România. “Nivelul general de risc este în creștere, similar evoluțiilor la nivel internațional”, spune Florin Georgescu, care vorbește mai ales de dezechilibrele macro, determinate de deteriorarea deficitelor gemene, cel bugetar și cel de cont curent. “România înregistrează cel mai ridicat nivel al deficitelor gemene din UE. Contrar evoluțiilor din România, celelalte țări din regiune au înregistrat o perioadă de consolidare fiscală în ultimii trei ani, Bulgaria și Cehia înregistrând surplus bugetar”, potrivit oficialul BNR. Prim-viceguvernatorul spune că reducerea deficitului anunțată de Guvern pentru anul viitor la 3,6% din PIB este un semnal bun ce va fi apreciat de către piețe și de către instituțiile internaționale și că nu va urma o retrogradare a ratingului suveran dacă urmează o perioadă cu o politică fiscală sustenabilă, bazată pe măsuri concrete. “Opinăm că o corecție graduală, dar care să fie pusă în practică începând cu 2020, ar aduce pe termen lung rezultate mai bune decât o ajustare bruscă a echilibrelor macro cu scopul declarat de a reduce în cel mai scurt timp deficitul bugetar”, a adaugat oficialul BNR. Finanțarea deficitului de cont curent este doar parțial acoperită de fluxuri de venituri care nu generează datorie, cum sunt investițiile străine directe și fondurile UE. Între 2013 și 2017, deficitul de cont curent era integral finanțat din fluxuri stabile negeneratoare de datorie externă. În septembrie 2019, gradul de acoperire a coborât la 81%, pe fondul încetinirii atragerii de fonduri structurale și de investiții europene, spune Georgescu. România se împrumută la cele mai ridicate randamente din regiune, iar nevoia de finanțare a crescut față de anul anterior. Randamentul titlurilor la 5 ani a fost în medie de 4% în noiembrie, față de 1% în Ungaria și 1,7% în Polonia. Necesarul de finanțare se va majora cu 28% la finele lui 2019, pe fondul creșterii cheltuielilor cu salariile și asistența socială și a colectării veniturilor bugetare sub așteptări.
Anul marilor eşecuri în sectorul energetic
-2019 a stat sub semnul OUG 114/2018
-Efectul a fost creşterea importurilor de gaze şi energie electrică
-Proiectele pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră au rămas blocate
În timp ce sistemul energetic se degradează, iar facturile consumatorilor cresc, retorica transformarii României într-un hub energetic regional a devenit lipsită de conţinut. Fără investiţii semnificative, infrastructura energetică este, pe segmente decisive, depăşită moral şi uzată tehnic. Particularizând, sistemul energetic a stat în anul 2019 sub semnul Ordonanţei 114/2018, schimbările negative care care au afectat piaţa fiind efectele ei. Pe partea de gaze, OUG 114 prevedea plafonarea la 68 lei/MWh a prețului pentru gazele livrate de producători în regim reglementat, până în februarie 2022. Plafonarea pentru consumatorii aflați în regim reglementat a dus însă la creșterea prețurilor pe piața liberă. Astfel, consumatorii industriali au ajuns să plătească facturi la gaze mai mari. Pe de altă parte, în condițiile în care prețurile de pe piețele internaționale au fost mai mici în acest an, importurile au explodat. Așa a ajuns România să importe foarte mult chiar pe timp de vară, când, în mod obișnuit, importurile erau aproape de zero. Aceeaşi OUG 114 prevedea și pe partea de energie electrică reglementarea prețurilor la consumatorii casnici, iar efectele au fost similare celor din piaţa de gaze, România devenind un importator de energie. Prețul energiei furnizate consumatorilor casnici a rămas la același nivel, însă s-a scumpit energia livrată industriei, ea devenind rapid cea mai scumpă din regiune. Nici în ceea ce priveşte exploatarea gazelor din Marea Neagră, anul 2019 nu a adus deblocarea proiectelor. De abia în toamnă, fostul Guvern Dăncilă schimba legea, propunând un proiect net în favoarea investitorilor. Este de aşteptat ca anul viitor să avem, în sfârşit, o Lege offshore care să fie un stimulent pentru concesionarii din Marea Neagră să înceapă investiţiile. Deocamdată, companiile au preferat să le pună în aşteptare, iar americanii de la Exxon sunt decişi să-şi vândă participaţia de 50% pe care o deţin în proiectul Neptun Deep. În total, în această zonă s-ar afla peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze, iar investiţiile companiilor ar putea depăşi 15 miliarde de dolari în aceste proiecte, după cum estimează un studiu realizat de Deloitte. Investiţiile ar genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari si un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul Romaniei, pana în anul 2040. Tot în aceeaşi perioadă, investiţiile ar putea susţine anual, în medie, peste 30.000 de locuri de muncă. Dacă 2019 a fost unul ratat pentru sectorul energetic, anul viitor ar trebui să aducă mult aşteptatele schimbări în bine.
Anul 2019 a fost marcat de Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 care ne-a creat multe neplăceri. Ne-a dat peste cap investiţiile, procesul de listare al companiei Hidroelectrica, veniturile. În 2020 sperăm să scăpăm de această ordonanţă şi să revenim la piaţa concurenţială, dar suntem îngrijoraţi de ce va urma pentru că va veni o perioadă de tranziţie. În mod particular, 2020 va fi anul lisării pentru Hidroelectrica.
Bogdan Badea
director general Hidroelectrica
Anul 2019 a fost cam unul pierdut pentru sectorul energetic. Am început să importăm tot mai multă energie, cele mai strategice investiţii au fost blocate, iar în companiile energetice de stat există provizorat şi multă politizare. Anul 2020 sper să aducă o redefinire strategică absolut necesară, o conectare a României la tranziţia energetică, o depolitizare şi reprofesionalizare a companiilor de stat, dar mai ales relansarea investiţiilor care sunt absolut necesare în sector.
Răzvan Nicolescu
consultant în cadrul companiei Deloitte
2019 a fost un an cu multe provocări. Prima a fost Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 care a zguduit din temelii zona de reglementare. Referitor la funcţionarea sistemului energetic, am ajuns din poziţia de exportator net de energie, în prima parte a anului, în importator de energie, în partea a doua. Acest lucru crează unele semne de întrebare referitoare la posibilitatea producătorilor autohtoni să asigure necesarul de energie. Sigur, în esenţă importul nu este ceva rău, dar pentru noi poate fi o problemă de siguranţă energetică, mai ales dacă nu ai de unde să imporţi. Pe de altă parte, nici pentru preţuri nu a fost un an bun. Au fost în creştere pe piaţa angro, nici vremea nu ne-a ajutat, iar asta se vede în producţia hidro şi a eolienelor. Să nu uităm nici că preţul certificatelor de emisii de carbon a ajuns la peste 25 euro/MWh, fapt ce a creat mari probleme. Din fericire, am reuşit să trecem cu bine peste aceste probleme şi nu am avut întreruperi. În ceea ce priveşte anul 2020, nu cred că vor fi schimbări majore. Poate va intra în funcţiune centrala Romgaz de la Iernut, poate ne va ajuta şi vreme, astfel încât să putem produce mai multă energie. Dar, în esenţă, nu prevăd schimbări majore.
Ion Lungu
președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România
Cel mai bun an al pieţei imobiliare
–2019, cel mai bun an al pieţiei imobiliare de după 1990;
-apartamentele s-au scumpit cu 6,5% anul acesta;
-Cluj – Napoca, Constanţa şi Timişoara au fost cele mai mari pieţe rezidenţială din provincie;
Indicele imobiliare.ro (IMO) arată o scumpire a apartamentelor cu 6,5%, în primele 11 luni ale acestui an, de la 1.239 euro pe metru pătrat în decembrie 2018 la 1.320 euro/mp în noiembrie 2019. Acest indice reprezintă o medie a preţului solicitat, exprimat în euro pe metru pătrat util pentru apartamentele de vânzare situate în blocuri de apartamente, cu destinaţie rezidenţială, pe baza anunţurilor publicate în site-ul cu acelaşi nume de către agenţiile imobiliare şi proprietari. Sectorul rezidenţial va încheia 2019 cu cele mai bune rezultate ale sale din istoria modernă, atât în Bucureşti, cât şi în celelalte pieţe regionale majore din România, potrivit raportului de piaţă ”SVN Residential Market Gernome – Toamna 2019”. Numărul de locuinţe finalizate în Bucureşti şi împrejurimi va atinge un nou record, fiind estimate 14.000 de livrări (+24,2% faţă de 2018), iar accesibilitatea achiziţionării unei locuinţe noi este la cel mai bun nivel din istoria modernă a pieţei. Totuşi, anul 2020 ar putea aduce o stagnare pe segmentul rezidenţial, motivele care ar putea genera acest lucru fiind creşterea ROBOR şi limitările impuse de Banca Centrală, în timp ce construcţii industriale şi comerciale ar putea creşte în continuare, a declarat pentru Jurnalul analistul imobiliar Ion Radu Zilişteanu.
Pentru anul viitor, pe segmentul rezidenţial sunt posibile stagnări, sau eventual foarte uşoare scăderi de preţuri, consideră analistul imobiliar Ion Radu Zilişteanu. Să nu uităm că ROBOR la trei luni a urcat în doi ani de la 0,8% la 3,3%. Totodată, trebuie avut în vedere că la începutul lui 2019, Banca Naţională a limitat expunerile clienţilor la 60% din veniturile nete, un prag destul de înalt, care duce la o cerere solvabilă mai mică. În ce priveşte pieţele de construcţii industriale şi comerciale, ele ar putea urca în 2020. Există interes din partea investitorilor, dar rămâne de văzut şi cum va evolua actualul guvern şi, de asemenea, cum se va situa perspectiva de risc a ţării.
Ion Radu Zilişteanu, analist imobiliar
Piaţa bunurilor de larg consum a explodat
-Creşterea pieţei în sectorul bunurilor de larg consum, plasează România printre pieţele cu cea mai mare creştere în UE;
-Sectorul alimentar a înregistrat cea mai mare creştere a cifrei de afaceri, de 13%;
-Românii au ajuns să dea pe mâncare aproape 28% din totalul cheltuielilor de consum;
Consumul a reprezentat, în 2019, principalul motor al economiei, iar rezultatele financiare ale companiilor implicate în piaţa bunurilor de larg consum vin să confirme această tendinţă. Piaţa a înregistrat în 2019 un avans de peste 12%, evoluţie determinată în cea mai mare parte de aşa-numitul factor ISP (inflaţie, salarii şi pensii). Creşterea preţurilor şi majorarea salariilor şi pensiilor au stimulat semnificativ rezultatele din comerţul românesc, de la sectorul alimentar la bunurile de folosinţă îndelungată. Sectorul alimentar s-a aflat în prim-plan, cu o creştere, pe ansamblu, a cifrei de afaceri de peste 13%, impulsionată, pe de o parte de creşterea cererii, urmare a majorării veniturilor populaţiei, iar pe de altă parte de creşterea semnificativă a preţurilor, arată o analiză a companiei de consultanţă Frames. Potrivit acesteia, preţurile de consum în luna noiembrie 2019, comparativ cu luna noiembrie 2018, au crescut cu 3,8%, rata anuală calculată de INS pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) fiind de 3,7%. “Toate aceste creşteri de preţuri s-au reliefat în avansul cifrei de afaceri a majorităţii companiilor implicate în retailul alimentar. Marile lanţuri de hipermarketuri s-au aflat în prim-plan, datele preliminare indicând un avans mediu al cifrei de afaceri, la nivelul sectorului, de peste 13% faţă de 2018”, arată analiştii de la compania de consultanţă. Pe fondul creşterii veniturilor şi, mai ales a obiceiurilor de consum bine ancorate în trecutul plin de privaţiuni, românii au ajuns să cheltuiască pe mâncare cel mai mult din Uniunea Europeană, aproape 28% din totalul cheltuielilor de consum. În clasamentul Eurostat, România este urmată de Lituania (20,9%) şi Estonia (19,6%), în timp ce media europeană este de 12,1%. Un raport al Nielsen Growth Reporter, care compară dinamica globală a pieţei (creşterea în valoare şi unităţi) în sectorul bunurilor de larg consum în toată Europa (Fast Moving Consumer Goods, FMCG), plasa, de altfel, ţara noastră printre pieţele cu creşterea cea mai mare din cele 28 de ţări europene (10,4% după primele şase luni). Anul 2020 va fi un an plin de provocări pentru această piaţă. Inflaţia, deprecierea leului şi restrângerea creditării se vor afla în prim-plan, iar aceste probleme vor influenţa evoluţia consumului, vor stăvili apetitul românilor pentru cumpărături. Potrivit experţilor, este de aşteptat ca în 2020, firmele, mai ales din zona retailului alimentar, să continue investiţiile în automatizare (case de tip self-service) şi în dezvoltarea unor oferte online şi offline personalizate pentru consumatori, prin programe tot mai agresive de fidelizare. Conform analizei citate, un rol semnificativ în evoluţia pieţei l-ar putea marca şi legislaţia românească, mai ales cea din segmentul protecţiei consumatorilor.
„După un an 2019, în care în special bugetarii s-au trezit cu bani în plus şi i-au investit în primul rând în consum, în 2020 am putea asista la o temperare a elanului consumatorist. Perspectivele din punct de vedere macroeconomic nu sunt deloc pozitive, inflaţia se anunţă la un nivel ridicat, cursul euro/leu va tinde spre noi maxime, blocajul financiar este, deja, la cote ridicate. Semnalele transmise de autorităţi, de mass-media, vor determina, probabil, o reorientare a consumatorilor către bunurile de strictă necesitate.
Adrian Negrescu, manager firma de consulatanţă Frames
Nicio creştere nu poate fi considerată un lucru rău. Dacă se consumă, înseamnă că era nevoie. În acest fel trebuie văzută evoluţia segmentului bunurilor de larg consum pe 2019. Care este impactul asupra economiei, reprezintă o altă problemă. Toată creşterea pe anul care se încheie a provenit din import şi, în pas cu aceasta, am constatat o majorare a deficitului în sectorul agroalimentar. Noi exportăm grâne şi importăm produse prelucrate din grâne. Avem import mare la carne, forma superioară de valorificare a vegetalului. Pentru o proteină animală se cheltuiesc şapte proteine vegetale, astfel că din acest punct de vedere, putem spune că avem o afacere proastă. Anul 2020 va fi mult mai rău, pe toate planurile, nu numai în domeniul bunurilor de larg consum, din cauză că va trebui să plătim facturile. Datoria externă totală a urcat cu 8 miliarde de euro în 2019. Acest avans nu e semnificativ decât în măsura în care există şi o majorare a datoriei guvernamentale. Aceasta a scăzut, ca raport faţă de PIB, dar în condiţiile în care PIB-ul a crescut, iar această creştere este una falsă, fiind obţinută de acea parte a economiei formată din firme ale capitalului străin. Acestea generează o datorie care alimentează suratele lor bancare, pentru că se împrumută de la filialele băncilor din străinătate, şi nu de la filialele din România, care practică dobânzi mult mai mari. Dintre companiile româneşti, numai 10% au înregistrat creşteri în 2019. Multinaţionalele şi-au făcut o economie separată, decupată din România şi decuplată de România. Ele se aprovizionează de la economiile din care provin şi lucrează pentru aceste economii. Nici materiile prime nu le iau din România, ci de la companiile străine care au pus mâna pe materiile prime din România. Singura lor legătură cu ţara noastră este forţa de muncă. În acest fel, niciun pic de valoare adăugată nu rămâne la noi.
Ilie Şerbănescu, analist economic
Cât şi pe ce au cheltuit românii banii
-Românii au lăsat la cumpărături cu 8% mai mult ca în 2018;
-Cheltuim 30% din venituri pe mâncare şi alcool;
–Segmentul promoţiilor şi sistemele de plată în rate au simulat apetiul pentru cumpărături;
-Hipermarketurile şi supermarketurile au o cotă de peste 50% din piaţă;
Potrivit celor mai recente date de la INS, românii au avut, în medie, în acest an, venituri totale de 4.764 lei pe gospodărie şi 1.838 lei pe persoană, iar cheltuielile, estimate la 4.049 lei lunar pe gospodărie (1.562 lei pe persoană), au reprezentat 85,0%.
Datele statistice arată că aproape 60% dintre venituri au mers către consum, 32% către impozite, taxe şi nevoi legate de gospodărie şi numai 0,8% pentru investiţii (cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. “Românii au cheltuit, în 2019, peste 30% din venituri pe produse alimentare şi băuturi nealcoolice, 14% pe cheltuileile dedicate locuinţei (apă, electricitate, gaze etc), peste 8% pe alcool şi ţigări, 8% pe îmbrăcăminte şi încălţăminte, 7,5% pe transport, 6% pe mobilier şi amenajarea locuinţei, puţin peste 5% pentru sănătate, aproape 5% pe servicii de comunicaţii (TV, internet, telefonie), 3% pe produse cultural şi numai 2% pe hoteluri, restaurant şi baruri. Televizoarele, laptopurile, maşinile de spălat şi frigiderele s-au aflat în prim-plan, în condiţiile în care retailerii au venit cu oferte atractive, inclusiv în segmentul de plată în rate. Un plus semnificativ l-a înregistrat, în 2019, şi segmentul de vânzări de încălţăminte şi îmbrăcăminte, stimulat de intrarea în piaţă a unor noi jucători şi de extinderea shopping-ului online”, afirmă analiştii de la Frames.
Ei spun că, din perspectivele comportamentului de cumpărare, familiile din România au mers la fel de des la cumpărături în comparaţie cu anul precedent, însă suma medie plătită a crescut cu peste 8%, influenţată în principal de creşterea preţurilor, dar şi de extinderea obiceiurilor de consum, pe fondul unei oferte de produse şi servicii de larg consum tot mai variate. “S-au înregistrat creşteri atât în ceea ce priveşte volumul produselor, cât şi a valorii acestora. Avansul preţurilor a schimbat doar în mică măsură obiceiurile de consum, apetitul pentru cumpărături fiind stimulat într-un mod semnificativ de segmentul promoţiilor şi de sistemele de plată în rate, mai ales încazul produselor de folosinţă îndelungată, din zona gospodăriilor (frigidere, maşini de spălat, televizoare etc)”, se arată în studiul companiei de consultanţă.
Sistemul de pensii rămâne un punct nevralgic
-Pensia medie a fost în luna noiembrie de 1.371 lei;
-Pentru 2020 pensia medie luată în calcul de proiectul bugetului de stat este de 1.515 lei;
-Populaţia activă ocupată va scădea în următorii ani, iar contribuţiile pentru asigurări sociale se vor reduce
Pensia medie din sistemul public de stat, a crescut în 2019 de la 1.137 de lei, cât era în ianuarie, la 1.371 lei în noiembrie, iar specialiştii avertizează că, pe termen lunng, statul nu va putea asigura o pensie care să asigure un trai liniştit la bătrâneţe. Din perspectiva creşterilor operate în ultimii ani, majorarea pensiilor apare nesemnificatvă, mai ales pentru categoria pensionarilor cu niveluri foarte reduse. În situaţia în care populaţia activă ocupată va scădea în următorii ani, este de aşteptat ca sumele înregistrate sub formă de contribuţie pentru asigurările sociale să fie în scădere. Pe termen scurt, în condiţiile unei potenţiale crizei economice, pentru stat va fi dificil să identifice resurse alternative prin care să mărească veniturile pentru asigurările sociale, astfel încât să poată acoperi noi creşteri de pensii. Prin proiectul de buget pe anul viitor, bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii s-a stabilit la suma de 87,33 miliarde lei, în creştere faţă de 2019, iar fondurile destinate plăţii pensiilor din sistem sunt în sumă de 84,832 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 7,5% din PIB. La stabilirea sumei s-a avut în vedere o pensie medie lunară de 1.515 lei, cu 10,5% mai mare decât pensia medie din noiembrie 2019, de 1.371 lei.
Creşterea pensiilor, ca şi a salariilor, a exercitat anul acesta, ca şi în anii precedenţi, presiuni pe inflaţie, dar aceste presiuni nu au fost determinante. Şocul a venit de la intervenţiile, în valuri succesive, ale autorităţilor care au scumpit gazele, energia electrică, energia termică. Astfel, în octombrie 2017, după trei ani când am avut mai mult timp inflaţie negativă, preţurile au început să urce. În 2019 am asistat la urcuşuri şi coborâşuri până în iunie, când a început un proces de dezinflaţie, dar în noiembrie am atins 3,8%, deci am ieşit din coridorul de ţintire, de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual. În 2020, o eventuală creştere a pensiilor ar putea să mărească sau nu inflaţia. Dacă pensionarii se vor duce cu surplusul de bani la supermarket, preţurile vor creşte. Dar dacă se vor orienta către depozitele bancare, atunci inflaţia nu va fi afectată.
Adrian Vasilescu, consilier de strategie la BNR
Pentru asigurarea unei independenţe financiare la vârsta pensionării, o mare parte din efort va fi cel propriu – economisirea şi investirea personală, pentru a depinde cât mai puţin de sistemul public de pensii, spune. De la generaţia X în jos (persoanele născute în intervalul aproximativ 1961 – 1980), în planificarea comportamentului de economisire, este prudent să considerăm că pensia publică va fi foarte mică în raport cu nevoile financiare. Asigurările sociale devin de fapt o taxă, nu un beneficiu pentru plătitor.
Adrian Codirlaşu
preşedintele Asociaţiei Profesioniştilor în Investiţii – CFA România
Asigurările de viaţă şi sănătate, vedetele anului
-Valoarea primelor brute subscrise a crescut cu 8,7% în primele nouă luni ale anului;
–Volumul total al despăgubirilor plătite de asigurători s-a majorat cu 15,6%;
-Ponderea asigurărilor în PIB este de 1,07% în România faţă de 7,4% în UE;
Piaţa asigurărilor a avut o evoluţie bună anul acesta, înregistrând creşteri atât pe segmentul asigurărilor generale, cât şi pe segmentul asigurărilor de viaţă. Uniunea Naţională a Societăţile de Asigurare Reasigurare (UNSAR) estimează că 2019 va fi primul an, după multă vreme când penetrarea asigurărilor în Produsul Intern Brut va creşte, deci când dinamica asigurărilor o va depăşi pe cea a economiei naţionale. “În 2019, am văzut o evoluţie rapidă a asigurărilor voluntare de sănătate şi o evoluţie încurajatoare a celor de viaţă, ceea ce reprezintă un semn bun pentru dezvoltarea pieţei şi o dovadă, în plus, că eforturile UNSAR privind creşterea nivelului de educaţie financiară au efecte pozitive. De altfel, anul acesta am derulat prima campanie de awareness dedicată zonei de life – #gatapentruVIATA – o campanie 100% online care a avut un reach pe Facebook de peste 2 milioane, adică peste 20% din utilizatorii de Facebook din România”, au declarat pentru Jurnalul reprezentanţii UNSAR. În România, densitatea asigurărilor este de 109 euro, sub media UE, de 2.170 euro, dar şi sub cea de 308 euro din Europa Centrala si de Est. În ceea ce priveşte modificările cadrului legislativ al pieţei RCA, care au ocupat spaţii importante în media, UNSAR susţine necesitatea alinierii la legislaţia europeană, pentru a asigura stabilitatea şi predictibilitatea pieţei, dar şi clarificarea modului de calcul al despăgubirilor pentru a stopa anumite derapaje care afectează întregul mecanism la nivel de piaţă. În ceea ce priveşte perspectivele pentru 2020, atât reprezentanţii asigurătorilor, cât şi cei ai Autorităţii de Spraveghere Financiară se arată optimişti.
Cel mai probabil, piaţa asigurărilor va continua să crească şi în 2020. În baza dinamicii ce reiese din datele oficiale, potrivit căreia segmentele cele mai dinamice vor fi asigurările de sănătate şi cele de incendiu şi calamităţi, la fel ca în 2019. În plus, ne aşteptăm şi la dezvoltarea sectorului asigurărilor agricole, datorită subvenţiilor pe care le pot accesa fermierii pentru a se asigura. Cu siguranţă va creşte şi piaţa asigurărilor auto – CASCO şi RCA, datorită ritmului rapid de înmatriculări de maşini noi. Sperăm, de asemenea, că şi segmentul corporate să ia o altă dimensiune în 2020, corelat cu dezvoltarea industriei, cu creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene şi cu dezvoltarea infrastructurii.
Alexandru Ciuncan, director general (UNSAR)
Piaţa asigurărilor a fost şi în 2019 pe creştere, ne bucurăm să vedem că este o piaţă stabilă, iar pentru anul 2020 actorii pieţei prefigurează că va fi un an cel puţin la fel de bun. Din perspective Autorităţii de Supraveghere Financiară sperăm ca anul viitor să putem veni cu unele modificări la legea privind asigurarea obligatorie a locuinţelor, astfel încât să crească gradul de cuprindere al acestora în asigurări. Dorim să facem acest lucru nu prin impunerea de sancţiuni, ci prin alegerea unor riscuri asigurate care să-l convingă pe proprietar că este o metodă de protecţie împotriva riscurilor.
Ovidiu Wlassopol, membru al Consiliului ASF
Citeste mai mult pe aici
