Bărbat ucis de câini după ce a intrat pe o proprietate privată. Ce au decis magistraţii

Aurel Burlo a murit în seara de 17 septembrie 2017, la o zi după ce a fost atacat de câini pe o păşune privată de lângă oraşul bihorean Marghita, împrejmuită cu gard din plasă de sârmă împletită, înalt de 1,5 metri, iar parţial chiar şi cu gard electric.

Ferma este deţinută de o familie din Marghita, Dorina şi Adrian Dudaş, care cresc aici peste 300 de oi, păzite de trei ciobăneşti mioritici, de un câine de rasă comună şi de un puli (rasă maghiară de câini de pază).

În ziua tragediei, cei doi plecaseră de la fermă, închizând după ei poarta de acces spre păşune. Spre seară, când bărbatul s-a întors, poarta era deschisă, iar pe păşune câinii stăteau lătrând lângă o persoană întinsă la pământ. Abia când a îndepărtat animalele, a văzut că victima era Aurel Burlo, păstor pentru vacile din oraş, pe care le ducea zilnic la păşunat pe o pajişte vecină cu a lor.

Văcarul trăia, încă, iar Dudaş a sunat imediat la 112, ca să ceară ajutor. Victima a fost internată în stare gravă la Spitalul Judeţean în Oradea, cu multiple plăgi muşcate pe tot corpul, dar nu a mai putut fi salvată. Legiştii au stabilit ulterior că bărbatul fusese băut, iar „între leziuni şi deces există legătură directă de cauzalitate”. 

Ancheta în caz a fost pornită de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita, pentru ucidere din culpă şi neluarea de către deţinătorul câinilor a măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unei persoane, faptă ce constituie infracţiune conform OUG 55/2002 privind regimul de deţinere a câinilor periculoşi sau agresivi şi care e pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Ce a căutat victima pe păşunea privată, nu s-a putut stabili. Nu a putut explica nici soţia văcarului, Ecaterina Burlo, pe care bărbatul a lăsat-o singură pe păşune în ziua respectivă, şi nici proprietarii fermei. „Mai trecea peste râu şi venea la mine să stăm de vorbă. Nu-mi explic de ce a intrat fără să fiu prezent, ştia că sunt câini”, a explicat Adrian Dudaş procurorilor. 

Cert este că, în paralel cu ancheta penală, Ecaterina Burlo a deschis împotriva femrierilor şi un proces civil de pretenţii, cerând instanţei să-i oblige la plata unor despăgubiri de 100.000 euro, precum şi a cheltuielilor de judecată şi de înmormântare. Femeia susţinea în acţiune că soţul ei ar fi fost atacat în afara fermei, şi târât apoi de câini în interior, pe o porţiune pe unde la momentul respectiv nu ar fi existat gard, însă soţii Dudaş l-ar fi montat ulterior, pentru ca să scape de răspundere.

„Victima, aflându-se pe digul râului Barcău, a fost atacată, trasă în partea proprietăţii pârâţilor şi sfâşiată pe digul care desparte proprietatea fără gard la data evenimentului. Pârâţii nu aveau atunci proprietatea împrejmuită în totalitate, pe malul râului Barcău, pe digul pe care se afla victima nu era construit niciun gard, acesta fiind construit ulterior, iar pârâţii au fost avertizaţi înainte de eveniment cu privire la agresivitatea câinilor, dar nu au dat curs şi nici nu au luat măsurile necesare care se impuneau, făcându-se culpabili de acest tragic eveniment”, se arată în acţiunea înaintată Judecătoriei Marghita. 

Procesul civil a fost însă suspendat până la finalizarea anchetei penale, care a fost preluată în vara anului trecut de Parchetul Curţii de Apel Oradea, iar în decembrie 2018, cazul a fost închis.

„Numita Dudaş Dorina a luat toate măsurile care se impuneau, câinii fiind ţinuţi într-un loc împrejmuit şi fără posibilitatea de a-l părăsi, uciderea victimei fiind determinată de acţiunea sa de a pătrunde neautorizat într-un loc împrejmuit în lipsa proprietarului, respectiv a deţinătorului câinilor, deşi cunoştea că aceştia se aflau acolo şi păzeau turma”, se arată în ordonanţa procurorilor care au argumentat decizia cu OUG 55/2002, unde se stipulează faptul că „nu intră în categoria câinilor agresivi aceia care atacă sau muşcă o persoană care a pătruns fără drept, în orice mod, pe o proprietate privată sau publică protejată de acei câini”.

Deşi văduva a atacat decizia, în prima fază la şeful Parchetului, iar apoi la Judecătoria Marghita, ambele acţiuni i-au fost respinse, judecătorii dispunând definitiv, pe 6 noiembrie, în acest an, menţinerea soluţiei. A rămas, însă, pe rol, procesul civil, care va fi reluat, acum, odată cu finalizarea anchetei. 

Ce e de făcut pentru a preveni astfel de tragedii? Creşterea unui câine în familie implică foarte multe responsabilităţi din partea celor care iau o astfel de decizie, deoarece există cazuri în care câinele devine agresiv chiar cu unul dintre membrii familiei sau cu animale.

Victor Maftei, dresor canin, specializat în salvarea câinilor folosiţi ilegal la lupte, arată că factorii declanşatori ai agresivităţii pot fi şi ţinerea în lanţ, bătaia, hrana puţină şi de proastă calitate sau antrenarea cu acest scop (luptele). Desigur, nu trebuie să uităm că mulţi câini din rasele considerate periculoase sunt folosiţi pentru pază, iar teritorialitatea este foarte importantă pentru ei. „Câinii sunt teritoriali, mai ales masculii, dar oamenii uită acest lucru. În momentul când vine cineva, necunoscut, noi trebuie să luăm măsuri de precauţie. Nu trebuie să lăsăm câinele nesupravegheat cu persoane necunoscute deoarece poate ajunge la momentul în care trebuie să reacţioneze”, spune dresorul.