Ce măsuri a luat Iranul după uciderea generalului Soleimani de către americani la Bagdad. Avioanele F-14, desfăşurate la graniţă

Uciderea celui mai titrat comandant iranian a declanşat un val de emoţie şi a dus la un răspuns de solidaritate în Iran. Mii de iranieni au ieşit pe străzile Teheranului şi altor oraşe din toată ţara vineri, 3 ianuarie, în urma morţii generalului iranian Qassem Soleimani, ucis într-un bombardament la Bagdad, ordonat de preşedintele SUA Donald Trump.  

Autorităţile de la Teheran au calificat drept o „escaladare extrem de periculoasă” uciderea generalului iranian Qassem Soleimani, emisar al Republicii islamice în Irak şi lider pro-iranian, într-un raid american la Bagdad. Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem iranian, s-a angajat vineri să „răzbune” moartea lui Soleimani, informează AFP. 

„Martiriul este recompensa pentru munca sa neobosită din toţi aceşti ani. Dacă Dumnezeu o vrea, opera şi drumul său nu se vor opri aici, iar o răzbunare implacabilă îi aşteaptă pe criminalii care şi-au pătat mâinile de sângele său şi de al altor martiri”, a scris ayatollahul Khamenei pe contul de Twitter. 

   Consiliul Naţional de Securitate s-a convocat într-o şedinţă de urgenţă pentru a decide reacţia Iranului la uciderea lui Soleimani. Rapoartele spun că, pentru prima dată, Khamenei a participat la întâlnire, denotând gravitatea situaţiei.

Radiodifuzorul de stat IRIB şi canalele de radio au alocat aproape tot timpul lor de difuzare ştirilor despre uciderea lui Soleimani şi programe care îl comemorează. Toţi prezentatorii de televiziune au purtat negru, iar o dungă neagră împodobeşte colţul de sus al ecranelor.

Un prezentator al IRIB, care îl intervievase pe purtătorul de cuvânt al Gărzilor Revoluţionare, Ramezan Sharif, i-a sărutat uniforma şi l-a îmbrăţişat în timp ce amândoi au izbucnit în lacrimi.

Toate filmele de comedie prezentate în cinematografe au fost amânate, iar toate concertele muzicale au fost suspendate temporar.

 

Pe fondul tensiunilor în creştere în regiune, armata Republicii Islamice a desfăşurat avioane de vânătoare F-14 la graniţele ţării, pe fondul tensiunilor cauzate de moartea generalului Soleimani, într-un raid american la Bagdad, relatează televiziunile publice iraniene. 

Cu toate acestea, nimeni nu se aşteaptă la un război între SUA şi Iran, cu toate că Statele Unite au cea mai modernă şi cea mai puternică armată din lume. Cei peste 1,3 milioane de soldaţi activi au acces la tehnologii, echipamente şi tactici la care alţi militari nici nu visează. 

Forţele Armate Americane dispun de 13.398 de aeronave, 6.287 de tancuri şi 415 nave, dintre care 12 portavioane nucleare, care fiecare face cât o armată, potrivit clasamentului Global Firepower 2019. SUA ocupă locul 1 în clasamentul celor mai puternice armate.

 

Iran este pe locul 14 în acest top, cu o armată de 523.000 de oameni. Republica Islamică are 509 aparate de zbor, 1.634 de tancuri şi 398 de nave, dar multe sunt nave mici de patrulare. În plus, multe dintre aceste vehicule datează din perioada războiului rece, fiind depăşite atât moral cât şi tehnologic. Cele mai periculoase avioane iranienes sunt F-14 Tomcat cumpărate de la americani de Şahul Mohammed Reza Pahlavi la mijlocul anilor 1970. Dar multe dintre acestea nu mai sunt apte de zbor, deoarece duc lipsă de piese. 

Gărzile Revoluţionare din Iran au fost fondate în timpul războiului dintre Iran şi Irak, ca o forţă loială regimului. La fel ca armata regulată, această organizaţie are forţe terestre, aeriene şi navale. De asemenea, controlează rachetele balistice iraniene cu rază medie şi lungă de acţiune. Gărzile sunt responsabile, pe lângă protejarea regimului, de protecţia Golfului Persic. 

Forţele terestre ale organizaţiei, Basij, sunt miliţii slab antrenate, folosite în special pe post de jandarmerie.

Forţele aeriene dispun de 10 avioane de atac la sol Su-22 confiscate de la Irak şi câteva zeci de elicoptere.

Marina Gărzilor include sute, dacă nu mii, de ambarcaţiuni mici şi rapide, înarmate cu mitraliere, tunuri, rachete şi alte arme. Luate singure, aceste nave nu reprezintă un pericol. Dar strategia este să atace în grupuri de zeci în acelaşi timp vase mult mai mari. Sistemele de apărare ale unui distrugător de ultimă generaţie pot fi depăşite, astfel, de numărul mare de atacatori.  

Tot din organizaţie face parte şi Forţa Quds, care include luptători de elită. Aceştia au rolul de a instrui alte forţe din afara ţării susţinute de regimul de la Teheran şi de a executa misiuni importante oriunde se poate în lume. 

Totuşi, Teheranul s-ar dovedi a fi un inamic mult mai dificil pentru americani şi aliaţii lor decât Irakul sau Afganistanul, potrivit unei analize a Vox. Ar fi aproape imposibil pentru SUA să invadeze şi controleze o ţară atât de întinsă şi cu o populaţie atât de mare, de 81 de milioane de persoane. Mai mult, terenul este în mare parte accidentat şi potrivit pentru un război de gherilă, costisitor. Totodată, sunt opt oraşe în Iran cu o populaţie de peste 1 milion de persoane, ideale pentru ambuscade şi atentate. În Irak este unul singur, iar acolo americanii au suferit pierderi masive.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a publicat prima postare în care comentează situaţia creată după asasinarea generalului Corpului Gărzilor Revoluţionare ale Iranului, Qaseim Soleimani.

În vara lui 2018, generalul, Qassem Soleimani îi transmitea lui Trump: „Vă transmit, domnule Trump: suntem aproape de dumneavoastră, chiar şi unde nu vă gândiţi. În locuri în care nu vă puteţi imagina, noi suntem lângă dumneavoastră. Noi, naţiunea iraniană, am trecut prin evenimente dure. Poate că veţi începe războiul, dar noi îl vom termina. Întrebaţi-vă predecesorii. Aşa că nu ne mai ameninţaţi. 

Suntem pregătiţi să vă înfruntăm”, declara Soleimani. „Ce aţi putea face ce n-aţi făcut deja în ultimii 20 de ani? Aţi venit în Afganistan cu zeci de tancuri şi vehicule blindate şi sute de elicoptere. Aţi comis crime acolo, dar ce aţi obţinut între 2001 şi 2018 cu 110.000 de soldaţi? Nu cumva acum vă rugaţi de talibani să negocieze? afirma Suleimani.

Intervenţia lui Soleimani venea ca răspuns la o postare pe Twitter a lui Trump, care a avertizat Iranul că vor exista „consecinţe aşa cum puţine au mai fost în istorie” după un discurs al preşedintelui iranian, Hassan Rouhani, care a avertizat că SUA nu ar trebui „să se joace cu coada leului” şi că „America ar trebui să ştie că pacea cu Iranul este mama păcii, iar războiul cu Iranul este mama tuturor războaielor”.