Consecinţele uciderii celui mai influent general din Orientul Mijlociu într-un raid american: ameninţări cu un „război devastator“

Au fost înregistrate multe reacţii la moartea generalului iranian. Liderul suprem al Iranului, ayatolahul Ali Hamenei a ameninţat cu „represalii serioase”. Preşedintele iranuian Hassan Rohani a spus că uciderea Soleimani va fi răzbunată şi va determina Teheranul să fie şi mai hotărît „să reziste expansionismului american şi să apere valorile islamice”.

Premierul irkian Adel Abdul Mahdi a condamnat ceea ce el a numit „asasinarea” generalului iranian şi a comandatului militiilor irakiene Abu Mahdi al Muhandis.

BBC relatează că ministerul rus de externe a calificat atacul american împotriva generalului Soleimani drept „un pas nechibzuit care va duce la creşterea tensiunii în întreaga regiune”.

„Soleimani a servit cu loialitate cauza apărării intereselor naţionale ale Iranului. Exprimăm sincere condoleanţe poporului iranian”, se mai spune în declaraţia ministerului rus de externe citată de BBC.

„Asasinarea unui comandant militar irakian care ocupa un post oficial este o agresiune contra Irakului, statului, guvernului şi poporului său”, afirmă Abdel Mahdi într-un comunicat, în contextul în care Abou Mehdi al-Mouhandis era numărul doi al coaliţiei paramilitare pro-Iran integrată statului. 

„A-ţi regla conturile contra liderilor importanţi irakieni sau a unei ţări prietene pe sol irakian (…) consituie o încălcare flagrantă a condiţiilor  care autorizează prezenţa trupelor americane”, se adaugă în text. 

Pentru iranienii ale căror figuri reprezentative de la Revoluţia Islamică au fost clerici cu faţă severă, generalul Qassem Soleimani a constituit un simbol al rezistenţei naţionale din Iran în faţa presiunilor Statelor Unite din ultimele patru decenii, scrie agenţia Associated Press.

Statele Unite şi Israel l-au considerat responsabil pentru sprijinul acordat forţelor preşedintelui sirian Bashar al-Assad. şi pentru moartea a sute de militari americani din Irak. Este văzut şi ca iniţiatorul din umbră al creşterii influenţei militare iraniene în Orientul Mijlociu, relatează BBC.

Soleimani a supravieţuit lungului război dintre Iran şi Irak în anii 1980, şi a fost comandantul unităţii Quds a forţelor de elită din Gărzile revoluţionare islamice iraniene, şi şeful campaniilor externe ale Iranului, răspunzind direct numai ayatolahului Ali Hamenei.

Relativ necunoscut în Iran până la invazia americană în Irak din 2003, el a venit un deceniu şi jumătate mai târziu cel mai faimos comandant de pe teren din Iran, ignorând apelurile de a intra în politică, dar devenind la fel de puternic, dacă nu mai puternic, decât conducerea politică a Iranului.

Generalul Qassem Soleimani, 62 de ani, a fost ucis vineri dimineaţă într-un atac aerian american, în timp ce călătorea, împreuna cu alti militanţi, pe aeroportul internaţional din Bagdad.

Pentagonul a declarat că „preşedintele Donald Trump a ordonat armatei americane să ia măsuri defensive decisive pentru a proteja personalul american din străinătate, omorindu-l pe Quasem Soleimani, şeful forţelor de elită Quds ale Gărzii Revolutionale Iraniene, considerate organizatie teroristă de către Statele Unite”.

Au existat multe zvonuri legate de moartea sa în anii trecuti, aminteste agenţia AP. S-a vorbit despre moartea sa într-un accident de avion din 2006 în nord-vestul Iranului, în care şi-au pierdut viaţa mai multe oficialităţi militare iraniene, şi într-un bombardament din 2012 la Damasc care a ucis mai mulţi apropiaţi impportanţi ai preşedintelui sirian Baţar al-Assad.

În noiembrie 2015 a circulat zvonul că Soleimani ar fi fost ucis sau rănit foarte grav de forţeleloiale lui al-Assad care acţionau luptau în jurul localităţii siriene Alep.

Soleimani s-a născut în 1957 şi în Iran s-a spus că a crescut în apropierea istoricului oraş iranian Rabor. Potrivit departamentul de stat american, el s-a născut în capitala religioasă iraniană Qom.

După revoluţia islamică din Iran din 1979, Soleimani s-a alăturat Gărzilor revoluţionare islamice.

La scurt timp, Irakul a invadat Iranul şi cele două ţări au început un razboi sângeros care a durat opt ani, şi în care şi-au pierdut viaţa peste un milion de persoane. Soleimani a ieşit în evidenţă pentru atitudinea sa pe câmpul de luptă în acest război.

După războiul irako-iranian, Soleimani a dispărut in atenţia publică timp de câţiva ani, iar analiştii atribuie absenţă din prim-planul vietii publice iraniene dezacordurilor sale cu moderatul Hashemi Rafsanjani, preşedinte al Iranului între 1989 – 1997.

Dar după plecarea lui Rafsanjani, Soleimani a devenit şeful unităţii forţelor de elită Quds din Gărzile revoluţionare. A ajuns atât de aproape de Khamenei, încât liderul suprem a oficiat nunta fiicei generalului.

În calitate de şef al Quds, Soleimani a supravegheat operaţiunile din străinătate ale Gărzilor, şi a intrat în atenţia americanilor în urma invaziei din Irak din 2003 şi a răsturnării lui Saddam Hussein.

Democraţii americani denunţă o escaladare periculoasă, republicanii salută raidul ordonat de Trump

Asasinarea ţintită a generalului iranian Qassem Soleimani, emisarul Republicii Islamice Iran în Irak, într-un raid american reprezintă „o escaladare periculoasă în violenţă”, a declarat vineri preşedinta Camerei Reprezentanţilor, democrata Nancy Pelosi, informează AFP.

„America – şi lumea – nu-şi pot permite o escaladare a tensiunilor care să atingă un punct ireversibil”, a estimat Pelosi într-un comunicat.

Dimpotrivă, parlamentari republicani au salutat decizia preşedintelui american Donald Trump de a lansa acest raid.

„Wow – preţul de plătit pentru uciderea şi rănirea de americani a urcat drastic”, a notat pe Twitter senatorul Lindsey Graham, apropiat al preşedintelui Trump, făcând aluzie la moartea unui american în Irak pe 27 decembrie, în urma unor tiruri cu rachete atribuite de Washington forţelor pro-Iran.

„Într-o demonstraţie de determinare şi de forţă, l-am lovit pe liderul celor care atacă teritoriul suveran al SUA”, a declarat Kevin McCarthy, parlamentar republican din Camera Reprezentanţilor, cu referire la asaltul de marţi asupra ambasadei americane de la Bagdad întreprins de susţinători ai Iranului.

Liderul democrat al Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanţilor a deplâns la rândul său, joi seara, faptul că Donald Trump nu a notificat Congresul american cu privire la acest raid. Qassem Soleimani „avea sânge de americani pe mâinile lui şi nu voi deplânge moartea sa”, a notat Eliot Engel într-un comunicat, declarându-se totodată „profund îngrijorat în ceea ce priveşte consecinţele” acestei operaţiuni. „Acest raid a avut loc fără notificarea şi fără consultarea Congresului”, a continuat congresmanul de New York, ceea ce „ridică grave probleme legale şi constituie un afront la adresa puterilor Congresului”.

Rusia a atenţionat vineri împotriva consecinţelor uciderii ţintite, la Bagdad, a generalului iranian Qassem Soleimani, într-un atac american „hazardat” ce va fi urmat de „amplificarea tensiunilor în regiune”, informează Reuters.

„Asasinarea lui Soleimani (…) constituie o mişcare riscantă ce va duce la amplificarea tensiunilor în regiune”, a subliniat Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse, citat de TASS şi RIA Novosti. „Soleimani servea fidel interesele Iranului. Prezentăm sincerele noastre condoleanţe poporului iranian”, a adăugat ministerul rus.

China şi-a exprimat vineri îngrijorarea şi a făcut apel la calm după ce un raid întreprins de Washington în Irak a curmat viaţa mai multor persoane, printre care a generalului irakian Qassem Soleimani, omul-cheie al influenţei iraniene în Orientul Mijlociu (OM), informează agenţiile de presă internaţionale.

China este una dintre ţările semnatare ale acordului asupra programului nuclear iranian din care SUA-au retras unilateral şi unul dintre principalii importatori de ţiţei iranian.

„Le cerem în mod imperios tuturor părţilor implicate, în special SUA, să-şi păstreze calmul şi să dea dovadă de reţinere, pentru a evita o nouă escaladare a tensiunilor”, a declarat un purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze, Geng Shuang.

Cotaţia barilului de petrol a crescut vineri după ce anunţul morţii influentului general iranian Qassem Soleimani, ucis mai devreme într-un raid american la Bagdad, a provocat îngrijorări pe piaţă cu privire la o escaladare a tensiunilor în regiune, informează AFP.

În jurul orei 07:00 GMT, cotaţia barilului de petrol ‘light sweet crude’ (WTI) cu livrare în luna februarie afişa o creştere de 3,06% până la  63,05 dolari. Cotaţia barilului de ţiţei Brent, referinţa europeană, cu livrare în luna martie era în creştere cu 3,25% până la 68,40 dolari.

În total, preţul petrolului a înregistrat o creştere de peste 4% după anunţul că cel puţin opt persoane au fost ucise în noaptea de joi spre vineri în timpul bombardamentului asupra unui convoi pe aeroportul din Bagdad, la trei zile după atacarea ambasadei americane de către demonstranţi pro-iranieni.