Rezultatele ultimelor alegeri şi felul în care sunt conduse partide politice au dus la apariţia de conflicte interne în cadrul mai multor formaţiuni parlamentare.
Uniunea Salvaţi România (USR) stă pe un butoi de pulbere în aceste zile. Primul motiv, felul în care aripa Barna decide excludere după excludere şi suspendări ale membrilor care critică conducerea formaţiunii. Mai exact, Dan Barna şi susţinătorii săi acţionează discreţionar în ceea ce priveşte persoanele care nu sunt de acord cu ei. Situaţia a fost sintetizată de Andrei Macsut, unul dintre membrii Biroului Naţional al USR, după al doilea val de excluderi şi sancţiuni. „După 10 ore, mare parte pentru audieri, majoritate din conducerea USR a votat că nişte comentarii sau postări sunt mai grave decât fapte posibil penale sau decât hărţuiri repetate”, a scris Andrei Macsuc pe Facebook, mesaj care la scurt timp după publicare a fost şters.
„USR, în pragul scindării”
De altfel, câteva sute de membri ai USR i-au cerut lui Barna să anuleze o decizie de excludere, iar unii au cerut inclusiv demisia acestuia şi organizarea unui nou congres. Apelurile acestea au fost ignorate, iar uneori chiar ironizate, cum a fost cazul declaraţiei deputatului Ionuţ Moşteanu, apropiat al lui Barna, care a subliniat: „câteva sute de oameni din 20.000 nu contează”. În cele câteva sute erau numeroşi membri ai conducerii centrale şi lideri de filială. Mai mult, USR e împărţit şi pe tema candidatului pentru Capitală. Deşi Nicuşor Dan e candidatul USR, aripa Barna e aliată cu PLUS pentru a-l impune pe Vlad Voiculescu candida pentru Bucureşti, potrivit unor surse politice. „USR e în pragul scindării, dacă nu se va clarifica situaţia internă şi vom ajunge la un compromis”, au precizat pentru „Adevărul” surse din conducerea USR.
USR este fragmentat, dezbinat, iar ultimele decizii ale conducerii, de sancţionare a unor membri incomozi, nu fac decât să accentueze aceste probleme.Stelian Ion, vicepreşedinte USR
PSD, în căutarea noii conduceri
PSD urmăreşte să-şi asigure în primul rând liniştea internă, cu toate că la nivel de partid sunt mai multe grupări. Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, forţează luni impunerea candidaturilor pe moţiune, ceea ce i-ar da un avantaj acestuia, dacă va vrea să candideze pentru prima funcţie în partid.
„Eu am venit cu solicitarea şi în faţa colegilor şi o să vin pentru un vot luni, la Comitetul Executiv, ca la congres candidaturile să fie pe moţiuni, asta însemnând – cel care candidează la funcţia de preşedinte, pe o perioadă limitată, printr-un congres extraordinar, să vină cu o echipă, cu un program politic, cu o viziune nouă asupra acestei perioade, în primul rând cu privire la alegerile locale şi parlamentare care vor avea loc anul viitor. (…) Fiecare candidat la funcţia de preşedinte va veni cu o echipă şi cu un program politic, iar congresul va alege drumul şi mesajul şi linia partidului”, a declarat Ciolacu pentru site-ul DC News, referitor la congresul din 29 februarie.
Dacă propunerea lui Ciolacu nu va trece la votul Comitetului Executiv, pentru funcţiile de conducere ale PSD ar putea să fie lupte strânse, în condiţiile în care pe lângă persoanele din anturajul lui Ciolacu mai există echipa din jurul Olguţei Vasilescu şi a lui Codrin Ştefănescu, sau politicieni care să vină alături de Eugen Teodorovici şi Niculae Bădălău, adică social-democraţi care vor o opoziţie mai dură la Guvernul Orban. Aşadar, stabilitatea internă va depinde de decizia Comitetului Executiv privind Congresul PSD, dar şi de modul cum vor alege social-democraţii să colaboreze cu Pro România.
Sfârşitul politic al lui Ponta?
Cele mai citite articole
Victor Ponta are mari probleme în a menţine stabilitatea Partidului Pro România. Conflictul cu Mihai Tudose, negocierile eşuate pentru a participa la guvernare după demiterea Vioricăi Dăncilă şi poziţionarea faţă de votul la învestirea Guvernului Orban au scindat partidul şi la pierderi de parlamentari. În primul rând, după mai multe schimburi de replici între Mihai Tudose şi Victor Ponta, primul, care are o relaţie de prietenie foarte bună cu Marcel Ciolacu, a anunţat că demisionează. Odată cu demisia sa, Ponta a rămas fără susţinerea organizaţiei din Brăila, adică filiala care a scos cel mai bun scor la europarlamentare, adică 22%. Mai mult, Ponta ar urma să piardă şi susţinerea filialei din Buzău, care la ultimele alegeri europarlamentare a fost pe locul doi, cu aproape 12%.
Pe lângă Tudose, din partid şi-au dat demisia şi şase deputaţi, în frunte cu Daniel Constantin şi Sorin Cîmpeanu, cu toate că cei doi erau deja excluşi după ce au votat Guvernul Orban. Practic, Constantin şi Cîmpeanu vor atrage toate organizaţiile construite pe scheletul fostului Partidului Conservator. Demisionarii din Pro România au uşa deschisă de PNL, după cum a anunţat conducerea PNL.
Potrivit unor surse politice, Pro România ar putea rămâne fără încă trei lideri puternici din teritoriu: Adrian Ţuţuianu, Ion Mocioalcă şi Marian Neacşu. Adrian Ţuţuianu e vicepreşedinte al Pro România, iar în trecut a fost unul dintre liderii importanţi ai PSD, sub preşedinţia sa filiala social-democrată din Dâmboviţa fiind printre cele mai puternice din ţară. De asemenea, Marian Neacşu are mare influenţă în judeţul Ialomiţa, iar acesta, la fel ca şi Ţuţuianu, are o relaţie bună cu Marcel Ciolacu. Pe de altă parte, lucrurile sunt mai complicate în cazul lui Mocioalcă, politician pentru care Ponta a cerut la negocierile privind formarea Guvernului Orban funcţia de ministru al Internelor, potrivit unor surse politice.
Practic, până la Congresul Pro România de la începutul lunii februarie, Victor Ponta ar putea să rămână cu aproximativ 20 de parlamentari, în condiţiile în care la apogeul său, adică votul de la moţiunea de cenzură împotriva lui Dăncilă, formaţiunea avea peste 30 de aleşi.
În plin proces de reconstrucţie sunt ALDE şi PMP, două partide care încearcă să strângă rândurile pentru cele două rânduri de alegeri participând la guvernare cu persoane din eşalonul doi, dar în acelaşi timp fiind în căutare de atragerea de lideri. De altfel, pentru a-şi asigura stabilitatea, cele două au semnat acorduri de colaborare cu PNL prin care liberalii se angajează să nu ia aleşi ai celor două formaţiuni, în schimbul susţinerii parlamentare.
Tensiuni şi la guvernare
Citeste mai mult pe aici
