Marea epurare din sectorul bugetar: sute de mii de angajaţi concediaţi. Ce alte măsuri pregăteşte Executivul

Deficitul bugetar poate fi menţinut la un nivel de 4% din Produsul Intern Brut şi în 2020, dacă se iau o serie de măsuri, considerate „de bun simţ” de guvernanţi, fără niciun fel de austeritate pentru cetăţenii obişnuiţi. 

Guvernul ia în calcul îngheţarea salariilor demnitarilor la nivelul actual, concedierea funcţionarilor care şi-au obţinut posturile pe grade de rudenie sau a celor fără experienţă şi interdicţia cumulării pensiei cu salariu de la stat.

Vicepremierul Raluca Turcan a anunţat că în perioada următoare vor fi făcute evaluări pentru fiecare minister în parte pentru ca angajaţii fără experienţă să fie concediaţi.

 „Cei care sunt clienţi politici, nepoţi, iubite sau alte legături cu demnitarii vor trebui să-şi vadă de drum. (…) Am vorbit de exemplu cu ministrul Dezvoltării Regionale, care mi-a spus că în interiorul instituţiei pe care o conduce, la nivel de demnitate se face o reducere cu 40%, la nivel de conducere a instituţiei, o reducere cu 30%, iar la nivel de execuţie, o reducere de 20%. Fiecare ministru va veni cu schema lui, pe care o va prezenta primului-ministru şi va spune ‘acesta este aparatul de lucru pe care noi îl vrem”, a spus Turcan.

Potrivit ultimelor statistici postate pe data.gov.ro, în luna august 2018, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice, era de 1,19 milioane de persoane, din care 765.063 erau angajaţi în administraţia publică centrală, adică în ministere, autorităţi, consilii şi agenţii de stat, Parlament, Administraţia prezidenţială, institute, unităţi sanitare şi de învăţământ şi case de pensii şi de şomaj sau ajutoare sociale. Acestora li se adaugă alte 428.358 de persoane plătite din fondurile autorităţilor publice locale, cum ar fi unităţi de învăţământ preuniversitar, autorităţi executive locale şi unităţi sanitare finanţate de primării.

Raportat la o restructurare de 20% din numărul angajaţilor administraţiei publice centrale (cei 765.000) înseamnă că, în urma evaluărilor efectuate de Guvern 153.000 de angajaţi ai statului vor fi puşi pe liber.  

Concedierea unei părţi din angajaţii statului nu este însă singura măsură luată în calcul de Executiv pentru diminuarea cheltuielilor statului. Premierul Ludovic Orban a declarat ieri că Guvernul va îngheţa salariile demnitarilor la nivelul aflat în plată în prezent, explicând că această măsură va fi luată fie prin legea bugetului, fie prin ordonanţă de urgenţă.

”Ştiţi foarte bine că veniturile, indemnizaţiile celor care ocupă funcţii de demnitate publică sunt plătite în raport cu salariul minim pe economie. Şi ce decizie am luat: se va majora salariul minim pe economie, să nu crească şi salariile celor care deţin funcţii de demnitate publică”, a declarat Ludovic Orban.

Potrivit Legii 153 /2017, demnitarii sunt preşedintele României, senatorii şi deputaţii, primarii, premierul, vicepremierul, miniştrii, secretarii şi subsecretarii de stat, cadrele din conducerea Consiliului Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Secretariatul General al Guvernului, Academia Română, Consiliul Concurenţei, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Autoritatea Electorală Permanentă, prefecţii şi subprefecţii.

Indemnizaţiile acestora se raportează la salariul minim brut pe economie aflat în plată indexat cu un anumit coeficient, în funcţie de importanţa postului ocupat. Astfel, cel mai mic coeficient, care înseamnă de 3 ori salariul minim pe economie, este acordat viceprimarilor comunelor mici, iar cel mai mare preşedintelui României, de 12 ori salariul minim pe economie. Miniştrii primesc de 10,5 ori salariul minim pe economie, prefecţii, senatorii şi deputaţii au de 9 ori salariul minim, iar subsecretarii de stat de 7 ori.

Acest lucru ar însemna că, în ianuarie, când salariul minim pe economie garantat în plată va fi majorat cu 7,2%, adică un venit net lunar de  puţin peste 80 de lei în plus, cei de mai sus vor beneficia de creşteri de peste 1.000 de lei.

Anterior, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, şi premierul Ludovic Orban confirmaseră că Executivul va restrânge situaţiile actuale de cumul al pensiei cu salariul în sistemul bugetar.

„Trebuie să existe existe o justă măsură pentru cei care, deşi au vârsta de a putea lucra, beneficiază de pensie, după care se angajează în sistemul public. Are legătură cu justeţea unei măsuri faţă de o situaţie dată în care o persoană, deşi în plină formă de muncă, după ce primeşte pensia se angajează tot într-o instituţie publică, de unde vine concluzia că ea poate munci în continuare”. a opinat ministrul.

De altfel, un proiect de lege care prevede reglementarea cumulării pensiei cu salariul, propus de către doi deputaţi PNL în cursul lunii februarie anul curent, a fost adoptat tacit de Senat, fiind trimis spre dezbatere Camerei Deputaţilor, care este for decisiv.

Propunerea legislativă are în vedere reglarea câştigurilor exagerate ale celor care, deşi au ieşit la pensie, pot cumula salariul cu pensia, aşa că ajung să câştige mult mai mult decât o persoană tânără, care activează pe piaţă muncii. 

 „În România trebuie să fie încurajată angajarea tinerilor (…) Prezentul proiect duce la o relocare a forţei de muncă din sectorul public către cel privat, ceea ce duce la stabilitatea forţei de muncă din sectorul privat şi diminuarea crizei forţei de muncă…”, se arată în expunerea de motive a proiectului iniţiat de liberalii Florin Roman şi Romeo Nicoară.

Potrivit studiului de impact efectuat de aceştia, aproximativ 100.000 de oameni sunt atât pensionari, cât şi angajaţi la stat.

O astfel de măsură a mai fost adoptată în plină criză economico-financiară, pe timpul Guvernului Boc, când angajaţii din sistemul public au fost puşi să aleagă între pensie şi salariu. Atunci, cumulul pensiei cu salariul plătit de stat a fost permis doar pentru pensiile în valoare de până la 1.500 lei, persoanelor care depăşeau acest plafon fiindu-le interzis cumulul celor două venituri.

Miministrul Finanţelor, Florin Cîţu a anunţat că pensiile speciale vor fi eliminate, iar acest lucru se va întâmpla în Parlament, prin proiect de lege.

„Eu am un proiect în Parlament de eliminare a pensiilor speciale în afara celor pentru militari. PSD a votat împotrivă. (…) Nu e nimeni mai special în România. Toţi plătim contribuţii”, a spus Cîţu.

În prezent, numărul beneficiarilor de pensii speciale este de circa 9.300 de persoane, cele mai mari venituri lunare fiind obţinute de magistraţi (peste 18.500 lei pensie medie lunară), foşti poliţi din Aviaţia Civilă (aproape 11.000 de lei), foşti parlamentari (aproape 5.000 de lei), foşti diplomaţi (peste 5.500 lei), foşti grefieri şi angajaţi ca personal auxiliar ai parchetelor şi instanţelor (aproape 4.500 lei) şi foşti angajaţi ai Curţii de Conturi (aproape 7.800 lei).