V-am pregătit o serie de poezii scrise de Nina Cassian – poetă română de origine evreiască.
Nina Cassian reprezintă o personalitate deosebită în literatură română. Și-a dorit să devină comunistă în ilegalitate, însă personalitatea ei și stilul autoritar i-au atras diferite antipatii și conflicte tovarășilor. Mai târziu, creațiile sale au fost aspru atacate de către critici.
Cele mai citite articole
Nina Cassian ajunge scriitoare de curte în comunism și creatoare de literatură pentru copii. De-a lungul vieții, a fost poetă, eseistă, compozitoare și traducătoare, fiind una dintre marile personalități ale emigrației românești din Statele Unite ale Americii.
Scurtă biografie – Nina Cassian (n. 1924 – d. 2014)
- Nina Cassian (la naștere Renée Annie Cassian) s-a născut în anul 1924, în Galați, într-o familie evreiască;
- Urmează Liceul “Principesa Ileana” din Brașov și continuă studiile la Institutul Pompilian (școală de fete) din București în anul 1935;
- Tânăra Nina obișnuia să viziteze cercurile marilor învățați de stânga, iar la doar 16 ani își face intrarea în organizația Tineretului Comunist (în acea vreme fiind în ilegalitate);
- Încântată de sfera artistică, Nina ia contact cu domeniul desenului și studiază cu pictorii George Lӧwendal și Max Hermann Maxy;
- La vârsta de 18 ani se căsătorește prima dată cu Vladimir Colin, scriitor de literatură ștințifico-fantastică;
- Nefiind pregătită pentru viața de familie, în anul 1944 tânăra Nina se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din cadrul Universității din București, dar după un an renunță la aceasta;
- În aceeași perioadă apar și primele ei încercări literare la diferite reviste;
- În anul 1985, Nina Cassian este invitată în SUA pentru a prezenta un curs la New York University ca profesor printr-o bursă Soros și tot atunci află de reținerea și uciderea în închisoare a prietenului Gheorghe Ursu, în al cărei scrieri personale confiscată de comuniști, era menționată și ea cu opiniile ei politice anticeaușiste;
- Aceasta nu revine în țară, după aflarea veștii că apartamentul ei din România este preluat, numele ei fiind interzis din biblioteci, până la finalul regimului comunist;
- În ultimii 30 de ani din viață, scriitoarea a trăit în New York, unde și-a continuat activitatea literară;
- Poeta Nina Cassian s-a stins din viață la vârsta de 89 de ani, la New York, dar din dorința acesteia, urna cu cenușa sa a fost depusă alături de rămășițele familiei ei la crematoriul Cenușa din București.
Curiozități despre viața Ninei Cassian
- Nina este considerată una dintre figurile seducătoare ale literaturii române, fiind iubită și apreciată de mai mulți scriitori, printre care Marin Preda și Ion Barbu;
- În urma unei ofense ideologice în ziarul „Scânteia”, ajunge să scrie poezie proletcultistă;
- În anul 1946, inventează un limbaj poetic cu totul nou – „limba spargă” (înlocuirea unor cuvinte din limba română cu substantive sau verbe inventate de poetă);
- A luat lecții de actorie cu actrița și profesoara Beate Fredanov, pian și compoziție muzicală cu dirijorul și muzicianul român Mihail Jora;
- După despărțirea de primul soț, tânăra Nina se căsătorește cu Al. I. Ștefănescu –“marea sa dragoste”, fiind împreună până la decesul acestuia;
- În New York îl întâlnește pe muzicianul Maurice Edwards și se căsătorește pentru a treia oară.
Activitatea literară a poetei Nina Cassian
- În anul 1945, primul poem intitulat “Am fost un poet decadent” a apărut în ziarul România Liberă;
- Sub pseudonimul de Maria Veniamin, publică și traduceri din Georges Rodenbach în ziarul „Ecoul”;
- În anul 1948, publică și primul ei volum de poezii intitulat “La scara 1/1”, la încurajările lui Tudor Arghezi și Ion Barbu, dar nu a fost primit bine de critici, fiind catalogat drept exemplu de “poezie decadentă”;
- Între anii 1947 – 1948 ajunge redactor la revista „Rampa”, iar din anul 1949 redactor la revista „Urzica” și cadru didactic la Școala de Literatură și Critică Literară “Mihai Eminescu”;
- Începând cu anul 1956 începe să scrie și literatură pentru copii, ajungând în câtiva ani să publice peste 50 de volume de poezii, proză și eseuri pentru care primește și premii;
- Poeta s-a dedicat scrierii unor volume memorialistice „Memoria ca zestre”, creație ce s-a bucurat de un real succes;
- În anul 1994, datorită minunatelor creații i se acordă “Leul literar” de către New York Library;
- Poeziile sale au apărut în cunoscutele reviste americane ca “The New Yorker”, “American Poetry Review”;
Nina Cassian reprezintă un model de reprezentare a curentului suprarealist în operele poetice românești, având o imaginație bogată și o profunzime greu de egalat.
Printre cele mai reprezentative creații ale poetei Nina Cassian, amintim :
- „ La scara 1/1” (1947);
- „ Sufletul nostru” (1949);
- „Horea nu mai este singur” (1952)
- „Tinerețe” (1953);
- „ Florile patriei” (1954);
- „Vârstele anului” (1957);
- „Spectacol în aer liber. O monografie a dragostei” (1961);
- „Curcubeu” (1962) – volum pentru copii;
- „ Disciplina harfei” (1965)
- „Loto-Poeme” (1972).
Poezii scrise de Nina Cassian – Poezia „Muntele cu dragoste”
- Anul apariției: 1947
- Volumul de poezii: Poezia este inclusă în volumul de poezii “La scara 1/1”
- Tema poeziei: Ipostaza ludică a iubirii
- Ideea centrală a poeziei: Cadrul natural este adus în intimitatea locuinței, “ploaia”, “vântul”, “munți” devin componente ale ființei umane.
Muntele cu dragoste
Ce zgomot făceau pasărea și ploaia!
În geam, în mâini, cerul mare spărgea!
Am supt covorul, rufele și ce mai rămânea –
Noi amândoi umpleam toată odaia.
Noi amândoi. Era vânt. Nu era.
(Cine ține minte? Cine vrea să mintă?)
Strâns ne-am ținut ca un om în oglindă,
Unul în abruptul frig al altuia.
Mai plouă și acum – auzi? – în grup de munți.
(Brazi de apă neagră, coifuri de burgunzi)
Pasărea asurzitoare, ciocul de tablă
Crestează pe stâncă fosila ei slabă.
Unde sântem acum? În gaura frunții?
Fără noi doi, înnebunesc munții!
Poezii scrise de Nina Cassian – Poezia „Halucinație intenționată”
- Anul apariției: 1947
- Volumul de poezii: Poezia face parte din volumul de poezii intitulat “La scara 1/1”
- Tema poeziei: Lamentația într-un sens neobișnuit
- Ideea centrală a poeziei: Într-o imagine demnă de un tablou este descrisă o scenă sinistră ce se încadrează într-o literatură absurdă.
Halucinație intenționată
Spuneți-mi când, spuneți-mi când
O să ne scoatem ochii din pantofi?
Ne-au intrat pe când manifestam cântând
Ca niște pietre ude, ca niște cartofi.
Ochii sunt ai morților foarte tineri
Și circulă sub asfalt ca niște ganglioni.
Am mai găsit vreo doi într-o vineri
Și i-am ascuns în buzunarul de la pantaloni.
Ochii – dacă nu-i descoperim la vreme –
Lunecă iremediabil spre fundul pământului.
În drum, scot uneori o fântână cu blesteme
Pe la răscruci de drumuri, sub furculița vântului.
Călcam în fiecare zi pe mormane de pupile,
Pe sticla fragedă, pe apa gelatinoasă.
Niciodată n-au alergat pe maidane atâtea bile!
Niciodată parada n-a fost mai frumoasă!
Și am strivit sub călcâi un ochi ca o icră mare
Care-a mirosit până la ultimul rând.
S-a făcut ziuă… Pân’ la ferestre au crescut trotuare…
Spuneți-mi când, spuneți-mi când?
Poezii scrise de Nina Cassian – Poezia „Elogiul candorii”
- Anul apariției: 1961
- Volumul de poezii: Poezia face parte din volumul „Spectacol în aer liber. O monografie a dragostei”
- Tema poeziei: Descoperirea virtuților într-un univers poetic
Poezii scrise de Nina Cassian – Poezia „Voiam să rămân în septembrie”
- Anul apariției: 1961
- Volumul de poezii: Poezia este inclusă în volumul„Spectacol în aer liber. O monografie a dragostei”
- Tema poeziei: Îmbinarea naturii cu dragostea neîmplinită ce conduce la chinul nesfârșit
- Ideea centrală a poeziei: Evidențiază încheierea dramatică a poveștii de iubire și manifestarea melancolică asupra trecerii timpului.
Voiam să rămân în septembrie
Voiam să rămân în septembrie
pe plaja pustie și palidă,
voiam să mă-ncarc de cenușa
cocorilor mei nestatornici
și vântul greoi să-mi adoarmă
în plete cu apă năvoade;
voiam să-mi aprind într-o noapte
țigara mai albă ca luna,
și-n jurul meu – nimeni, doar marea
cu forța-i ascunsa și gravă;
voiam să rămân în septembrie,
prezentă la trecerea timpului,
cu-o mână în arbori, cu alta-n
nisipul cărunt – și să lunec
odată cu vara în toamnă…
Dar mie îmi sunt sorocite,
pesemne, plecări mai dramatice.
Mi-e dat să mă smulg din priveliști
cu sufletul nepregătit,
cum dat mi-e să plec din iubire
când încă mai am de iubit…
Poezii scrise de Nina Cassian – Poezia „Proiect de înțelepciune”
- Anul apariției: 1961
- Volumul de poezii: Poezia este inclusă din volumul „Spectacol în aer liber. O monografie a dragostei”
- Tema poeziei: Iubirea de odinioară
- Ideea centrală a poeziei: Rememorarea poveștii de iubire din trecut într-o atmosferă plină de nostalgie și dor.
Proiect de înțelepciune
Știu de pe-acum ceasul acela în care
voi scotoci după tine, prin zece sertare,
ca să-i pot spune cuiva cât de mult am iubit
în tinerețile mele.
Multe scrisori voi avea, și fotografii,
teancuri de mimici, gesturi strivite de vii,
și, printre ele, mâinile mele foșni-vor
searbad ca frunzele vechi.
Dar am să spun, am sa spun cum zâmbeai lângă mine
buzelor mele de-atunci, dulci și veline,
și cum știai că vom fi împreună mereu,
veșnic (sau până la moarte).
Și am sa spun că aveai câte-un profil,
care-și pierdea în lumina hotarul fragil,
ochii pestriți ca doua gize imense,
prinse în ploaia de-april.
O sa ma laude-acela, fara-ndoială.
« Da, ai trăit o frumoasă iubire de gală … »
Eu voi închide sertarele. Știu de pe-acum
ceasul în care …
Poezii scrise de Nina Cassian – Poezia „Iubirii”
- Anul apariției: 1961
- Volumul de poezii: Poezia apare în volumul„Spectacol în aer liber. O monografie a dragostei”
- Tema poeziei: Omagiu adus ființei iubite
Poezii scrise de Nina Cassian – Poezia „Cântec în zori”
- Anul apariției: 1952
- Volumul de poezii: Poezia aparține volumului intitulat„Horea nu mai este singur”
- Tema poeziei: Aspirația către o iubire de poveste
- Ideea centrală a poeziei: Poezie sentimentală ce descrie emoția tulburătoare creată de dragostea romantică.
Cântec în zori
Dormi…Dormi și mă lasă
să te privesc nemișcat.
Părul tău unduie-n pernă
ca dintr-o carafă turnat.
Ce mult, ce adânc te iubesc
în fiece clipă.
Cu privirile-mi vii ca un țipăt
mi-i teamă să nu te trezesc.
Îmi vine să strig! trăim!
E-al nostru veacul acesta de creșteri!
Viețile noastre să fim
ucenici și meșteri!
Dacă nici ăsta nu-i cântec de dragoste,
care-i?
Firește că nu gângăvitul alint
pe struna ghitarei,
nici cântecul robilor, cândva,
în amarnicul ieri:
-Omule, pace nu vei afla…
-Femeie, vei iubi în dureri…
Dormi…Încă nu te trezi…
Cu mâinile tale, cu mâinile mele,
cu mâinile miilor de mii,
am dărâmat temniți, și-am ridicat schele,
………………………………………………….
Dormi…dormi și mă lasă
să te privesc înc-o dată.
Ni-e dragostea trainică-n veci
și fără de pată.
Ce mândre ni-s frunțile!
Nimeni, nicicând
nu va izbuti să le plece
din nou la pământ.
Iubitule, soarele poartă
încoace, limpezi albine.
Curând vei deschide
doi ochi de lucernă spre mine.
„Bună dimineața!”-ți voi spune.
Sunt eu…Te-am vegheat.
Afară bat zorii, și iată,
culorile-n jur se stârnesc ne-ncetat.
Libera noastră zi
ne-așteaptă cu larguri răsfrânte.
Haide, haide să fim
gata de drum și de cântec!
Poezii scrise de Nina Cassian – Poezia „Când se lasă seara”
- Anul apariției: 1966
- Volumul de poezii: Poemul este inclus în volumul de poezii “Disciplina harfei”
- Tema poeziei: Imaginea cutremurătoare a morții
- Ideea centrală a poeziei: Este conturat cadrul ce anunță subtil moartea într-o viziune intimidantă și profundă.
Când se lasă seara
Pe-un drum de care mă-ntorceam spre seară.
Era o primăvară uscată, nemirositoare,
și pașii mei, prin pulberi, abia se auzeau.
Ciudat decor! spuneam, privind
la ramurile nemișcate, la pământul
pe care presimțirea ierbii nu-l durea.
Lumina era caldă.
Deodată,-n zare, apăru nedeslușit
o formă dolofană, greoaie și tenace.
Să fie-un nor cu-nfățișare de cămilă?
interogam pe-un nevăzut Polonius.
Când s-a apropiat –
era un bou.
Era un bou tăcut,
muind în praf copite liniștite,
cu pielea de culoarea pietrei,
cu albicioase coarne simetrice, cu fruntea
pătrată.
O clipă am sperat – o clipă doar –
să mă înșel, și să-i descopăr dedesubt
pateticele ugere materne, fecunde clopote, sau dacă nu,
pe la grumaz, virila încordare mușchiulară
a taurului. În zadar.
Era un bou neutru, fără patimi.
Și s-a oprit în fața mea și m-a privit
el, boul alb și înțelept.
O ramă înserată înconjura ținutul.
L-am ocolit pe solul singurătății, și
am mers, prin pulberi dese, mai departe.
Din spate, cu-o privire întoarsă și egală
mă urmărea senina moarte.
Poezii scrise de Nina Cassian – Poezia pentru copii „Căciulița albă”
- Anul apariției: 1969
- Volumul de poezii: Poezia a apărut în volumul „Întâmplări cu haz” – versuri pentru copii
- Tema poeziei: Suprinderea iernii într-un cadru de poveste
- Ideea centrală a poeziei: Splendida imagine a naturii amorțite este îmbrăcată în haina albă de sărbătoare.
Căciulița albă
Iarna. Fulgii podidesc
Cerul, ca niște noițe.
Stâlpii-n drum se-mpodobesc,
Toți, cu albe căciulițe.
Grâul ca să nu se strice
Sub a gerului pojghiță,
Neaua i-a-mbrăcat cu grijă
Tot o albă căciuliță.
Nu-s în luncă flori de loc;
Nu mai are lunca salbă.
Are-n schimb un alb cojoc
Și o căciuliță albă.
Sub zăpadă-i cald și bine;
Grâu-și are odăița.
Și, când primăvara vine,
Se topește căciulița.
La oraș, a nins oleacă-
Neaua-i doar cât o șuviță.
Oana noastră își îmbracă
Albă, moale, căciuliță.
Și când iese pe portiță
Și aleargă-apoi pe stradă,
Capul ei cu căciuliță
Pare-un bulgăr de zăpadă.
