România, pe locul 45 în topul prosperității

de WTA.ro
România, pe locul 45 în topul prosperității pixabay.com

România a înregistrat, în ultimii ani, un avans de trei poziţii în Indicele Prosperităţii, şi se situează, în prezent, pe locul 45 din 149 de ţări, potrivit unui comunicat al Erste Group.

„În acest an, România ocupă locul 45 într-un indice global care include 149 de state. Prosperitatea a înregistrat o uşoară creştere în România în ultimii ani, fiind înregistrat un avans de trei poziţii, de la locul 48 în 2016. Dacă regiunea ECE ar fi considerată o singură ţară, România s-ar situa pe locul 38 în lume din punct de vedere al prosperităţii. Austria deţine cea mai bună poziţie în regiune, ocupând locul 15 mondial, în timp ce Serbia se află pe locul 56, cu cel mai scăzut indicator al prosperităţii din ECE”, se arată în raport.

Indicele Prosperităţii Legatum trece dincolo de sfera indicatorilor macroeconomici şi măsoară prosperitatea luând în calcul atât bogăţia materială, cât şi bunăstarea socială. Indicele clasifică ţările în funcţie de nouă domenii diferite: calitate economică, mediu de afaceri, administraţie publică, educaţie, sănătate, siguranţă şi securitate, libertate personală, capital de încredere şi mediul natural. Ediţia de anul acesta a raportului privind prosperitatea în ECE se axează pe condiţiile de trai, sănătate şi educaţie.

Indicele reflectă creşterea remarcabilă a prosperităţii în ECE din ultimele trei decenii şi convergenţa nivelurilor de trai cu cele din Europa Occidentală. Cu toate acestea, odată cu salariile au crescut şi aşteptările oamenilor şi costul vieţii, ceea ce înseamnă că majorarea veniturilor nu s-a corelat mereu şi cu creşterea gradului de satisfacţie privind nivelul de trai.

Potrivit realizatorilor studiului, acest aspect este evident în rândul tinerilor care, spre deosebire de părinţii lor, nu analizează retrospectiv cât de mult a crescut calitatea vieţii de la căderea comunismului încoace, ci văd lucrurile global şi, în special, prin comparaţie cu tinerii de aceeaşi vârstă din Europa Occidentală.

Marile speranţe ale oamenilor de a duce o viaţă mai bună după 1989 nu s-au materializat, iar dezamăgirea populaţiei a contribuit la creşterea migraţiei în regiune. În România, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004.
„Pentru a face faţă unui mediu social şi economic instabil, oamenii au decis să se mute în altă parte. 18 milioane de emigranţi au părăsit regiunea de la căderea comunismului. În cazul României, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004. Atât oameni calificaţi, cât şi necalificaţi au plecat în căutarea unui loc de muncă, deşi cei cu studii superioare au emigrat mai des şi au stat în străinătate mai mult timp”, se arată în document.

Creşterea costului vieţii a influenţat indicatorii de prosperitate. În România, preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 257% între 2000 şi 2017, comparativ cu 98% în Ungaria şi cu 87% în Letonia, media UE fiind 36%. Cu toate acestea, media creşterilor salariale în România, Croaţia, Cehia, Estonia şi Slovacia nu a depăşit 3 euro pe oră, faţă de 10 euro în Franţa. Costul ridicat al vieţii şi salariile scăzute înseamnă că un loc de muncă nu este întotdeauna garanţia unui nivel de trai decent. Tocmai de aceea, în România s-a constatat că una din cinci persoane ocupate (18,9%) este expusă riscului de sărăcie, acesta fiind cel mai ridicat procent din UE.

Potenţialul României de a-şi creşte prosperitatea este dat de sistemul educaţional, clasat pe locul 39 în lume.
„Mai exact, un nivel ridicat al educaţiei – în special în disciplinele tehnice – a fost până acum un atu specific regiunii ECE, în ansamblul ei. Atât numărul studenţilor, cât şi cel al absolvenţilor sunt în creştere. Cererea în domeniul educaţiei terţiare a crescut exponenţial de la căderea comunismului, unele ţări din ECE înregistrând o creştere de 168% a ratei înscrierilor. Totuşi, ca pondere în PIB, finanţarea publică a învăţământului superior în ECE ajunge la doar 30-40% din fondurile alocate în mod obişnuit în Europa Occidentală”, se mai menţionează în document.

Cu un număr tot mai mare de start-upuri şi cu rate ale ocupării forţei de muncă în sectoarele high-tech peste media UE, sunt şanse reale ca economia cunoaşterii să devină următorul motor al creşterii pentru ţările din ECE, inclusiv în România. Însă pentru a depăşi decalajele de competenţe şi pentru a creşte numărul de absolvenţi calificaţi, guvernele statelor ECE trebuie să aibă o strategie pe termen lung şi să colaboreze cu sectorul privat, consideră autorii.

Capitalul uman în IT&C impulsionează inovaţiile digitale şi poate fi considerat crucial pentru competitivitatea economiilor moderne. Aproximativ 210.000 de români lucrează în prezent în domeniul IT&C, reprezentând 2,5% din totalul forţei de muncă din ţară. Contribuţia sectorului la PIB-ul României a crescut semnificativ în ultimii ani, situându-se în prezent la 5,9%.

Pe de altă parte, cel mai problematic aspect al prosperităţii în România este capitalul social încă slab.
„Pe locul 83, capitalul social încă slab este cel mai problematic aspect al prosperităţii în România. Un capital social scăzut are un impact esenţial asupra atingerii prosperităţii generale în ECE, deoarece este vital în realizarea tranziţiei complete către democraţie şi economia de piaţă. Legăturile şi încrederea dintre cetăţeni, precum şi între cetăţeni şi instituţii este substanţial mai slabă în ECE decât în alte regiuni ale lumii. Încrederea este esenţială pentru o diviziune a muncii bazată pe piaţă şi pentru o piaţă a creditării eficientă şi corectă. În plus, ţările cu niveluri iniţial ridicate ale capitalului social au suferit recesiuni economice mai puţin severe în perioada 2007 – 2016”, se arată în raport.

Îmbunătăţirea capitalului social va juca un rol decisiv în continuarea tranziţiei şi convergenţei veniturilor în România, o ţară în care mai bine de un sfert din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, comparativ cu 17,1% în regiunea ECE şi 5,1% în Europa Occidentală. Mai mult, un capital social solid permite formarea unor instituţii publice puternice şi eficiente, care stimulează dezvoltarea sectorului privat şi crearea bogăţiei.

Erste Group este unul dintre principalii furnizori de servicii financiare din estul UE. Cei aproximativ 47.000 de angajaţi deservesc peste 16,5 milioane de clienţi în peste 2.400 de sucursale din 7 ţări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia). În prima jumătate din 2019, Erste Group deţinea active totale în valoare de 248 miliarde euro, înregistra un profit net de 732 milioane euro, precum şi un indice al capitalului comun de rangul 1 (CET1, final) la 13,5%.

AGERPRES

Comportamentul care face energia eficientă

Energia poate fi utilizată în mod profitabil nu prin investiţii grandioase în industrie sau în locuinţele oamenilor, ci prin schimbarea de către consumatorii casnici a obiceiurilor şi comportamentelor de consum,…

Curs valutar 22 noiembrie 2019: Moneda națională se opreşte din depreciere

Leul se opreşte din depreciere, câştigând vineri 0,79 de bani în raport cu euro, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,7729 lei/euro.   BNR a cotat joi euro la 4,7808…

România a alocat cel mai mic procent din UE pentru protecția socială

România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială în anul 2017, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB…

România, pe locul 45 în topul prosperității

România a înregistrat, în ultimii ani, un avans de trei poziţii în Indicele Prosperităţii, şi se situează, în prezent, pe locul 45 din 149 de ţări, potrivit unui comunicat al Erste Group. „În acest an,…

În fiecare an se taie ilegal în România peste 38 milioane de metri cubi de lemn

Am descoperit cifre şocante în Inventarul Forestier Naţional (IFN) şi pot să confirm că, la ora actuală, în România se taie neautorizat într-un an aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de…

Cristian Roșu (ASF): Un nou caz Astra este puțin probabil să se repete

Modul în care se realizează, în prezent, supravegherea jucătorilor din piaţa de asigurări este diferit faţă de anul 2015, astfel că un nou caz Astra este puţin probabil să se repete în România, a…

Opt milioane de lucrători în regim part-time din UE vor să muncească mai mult

În rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-74 ani din UE, 230 milioane persoane erau angajate anul trecut, 17 milioane nu aveau un loc de muncă şi 134 erau inactive din punct de vedere economic, arată date…

Leul coboară puternic. Cum ne salvăm economiile

Creșterea constantă a cursului euro-leu din ultimele zile ar putea ridica anumite semne de întrebare referitoare la direcțiile optime pentru eventuale plasamente investiționale. Cu toate că anumiți analiști…

Atac la 5G: „Afectează orice formă de viaţă”

Tehnologia 5G urmează să fie introdusă în România, deşi iniţiatorii strategiei de implementare nu au solicitat puncte de vedere de la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului, spun oficialii asociaţiilor …

 Ministerul Finanţelor a atras, joi, 448,7 milioane de lei de la bănci

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 448,7 milioane de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligaţiuni de stat, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR). Astfel, MFP…

Românii, codași la reciclarea deșeurilor

România produce 4,58 milioane tone de deşeuri municipale nereciclate pe an, respectiv 12.500 de tone pe zi, ţara fiind penultima în Uniunea Europeană într-un clasament al eficienţei ratei de reciclare a deşeurilo…

UniCredit Bank introduce semnătura electronică pentru companii

UniCredit Bank devine prima bancă din România care va oferi clienţilor companii posibilitatea de a semna documentaţia în relaţia cu banca folosind o semnătură calificată electronică emisă de un furnizor…

Jumătate dintre români vor să-și schimbe locul de muncă până la sfârșitul anului

Românii vor să-şi schimbe jobul până la finalul anului, arată un studiu realizat de o platformă de recrutare online, în condiţiile în care cinci din zece au aplicat pentru un nou loc de muncă numai în ultima …

Primăria Deva este interesată de preluarea Termocentralei Mintia

Primăria Deva este interesată de preluarea Termocentralei Mintia, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH), subiectul fiind discutat de reprezentanţii autorităţii locale şi cei ai producătorului de…

Zoltan Nagy (ANRE): Utilizatorii casnici trebuie să-și schimbe obiceiurile de consum energetic

Atingerea unei eficienţe energetice nu necesită investiţii mari în industrie sau în locuinţele oamenilor, ci se poate obţine prin schimbarea de către consumatorii casnici a obiceiurilor şi comportamentelor de…

Citeste mai mult pe aici

Te-ar putea interesa