Gajus/Getty Images/iStockphoto Close up Businesswoman Calculating Expenses on Printed Receipts at her Desk with Calculator on her Side.Restanţa medie, pe cap de locuitor, la plata ratelor bancare echivalează cu 12% din salariul mediu lunar net, cifrat la 3.116 lei. Judeţele cu cele mai mici niveluri au şi cele mai reduse volume la creditare şi depozite, iar acolo unde intermedierea financiară este ridicată, constatăm şi mari sume la întârzieri. Zona Bucureşti-Ilfov pare „decupată de pe hartă”, cu un procentaj uriaş, de 30% din totalul pe ţară la acest capitol.
Românii aveau, la sfârşitul lunii octombrie 2019, credite restante în valoare de 7,18 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Din această sumă, 4,85 miliarde de lei reprezintă împrumuturi contractate în moneda naţională, şi circa 2,33 miliarde de lei, echivalentul în lei al restanţelor în valută.
Creditele în moneda naţională însumau 179,6 miliarde de lei, iar cele în valută, echivalentul a 90,9 miliarde de lei, deci totalul împrumuturilor se cifrează la 270,5 miliarde de lei. Din această sumă, restanţele înseamnă doar 2,6%.
În acelaşi timp, depozitele la termen şi depozitele rambursabile după notificare, în lei, însumau 115,1 miliarde de lei, iar cele în valută, 61,4 miliarde de lei, aşadar un total de 176,5 miliarde de lei. Aceste depozite acoperă împrumuturile în proporţie de 65%.
Polul chiverniselii
În ceea ce priveşte întârzierile la achitarea ratelor bancare, cel mai mic nivel se înregistrează în judeţul Covasna, 15,3 milioane de lei. La o populaţie de 203.500 de locuitori, rezultă o restanţă de 75,2 lei pe cap de locuitor. Aici împrumuturile în lei ating 796 milioane de lei, iar cele în valută, 185,7 milioane de lei, totalul fiind de 981,7 milioane de lei. Restanţele reprezintă numai 1,6% din credite. Acest judeţ are o cotă ce poate părea modestă la depozite la termen şi depozite rambursabile după notificare: 635,9 milioane de lei în monedă naţională şi 219 milioane de lei în valută, rezultând un total de 854,9 milioane de lei. Dacă facem însă raportarea la împrumuturi, vom observa că acestea sunt acoperite de depozite în proporţie de 87%, nivel mult mai mare decât cel înregistrat pe plan naţional.
Lipsă de griji în Bărăgan
Călăraşi este al doilea judeţ în topul restanţelor mici, cu 19 milioane de lei. La o populaţie de 285.000 de persoane, ar veni o întârziere la plată de 66,7 lei, aşadar mai mică decât cea din Covasna. Călăraşi are însă un total al creditelor destul de mare, 1,38 miliarde de lei (monedă naţională plus valută), acoperit în proporţie de numai 56% de depozitele la termen, în valoare de 782,6 milioane de lei. Partea bună este că restanţele reprezintă numai 1,4% din totalul împrumuturilor.
Pe locul 3 se situează Teleorman, cu 23,5 milioane de lei restanţe, sau 68,8 lei pe locuitor, la o populaţie de 341.500 de persoane. Întârzierile la plată reprezintă 1,8% din totalul creditelor în lei şi valută, de 1,29 miliarde de lei.
Top 5 al judeţelor cu cele mai mici restanţe este completat de Harghita (22,7 milioane de lei) şi Tulcea (24,2 milioane de lei).
Achitare lentă la mare şi la munte
Cele mai voluminoase întârzieri la plata ratelor bancare sunt înregistrate de judeţul Constanţa, 344 milioane de lei, sau 509 lei pe locuitor, la o populaţie de 676.000 de persoane. La malul mării, împrumuturile în lei şi valută însumează 10,6 miliarde de lei, din care restanţele ating 3,2%. Constănţenii au însă mulţi bani la bancă, depozitele la termen şi cele rambursabile după notificare, în lei şi valută, fiind în valoare de 5,9 miliarde de lei, acoperind 56% din credite.
Judeţul Braşov are 289,5 milioane de lei, sau 525,4 lei pe locuitor restanţe la plată, la o populaţie de 551.000. Acestea înseamnă 2,7% din totalul creditelor, de 10,8 miliarde de lei. Depozitele celor de sub Tâmpa (la termen şi rambursabile după notificare) se ridică la 4,6 miliarde de lei, sau 42,6%, raportat la totalul împrumuturilor.
Pe a treia poziţie la volumul restanţelor se află judeţul Sibiu, cu 274,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă 730,3 lei pe cap de locuitor, la o populaţie de 376.000 de persoane şi totodată 4,9% din totalul creditelor, de 5,6 miliarde de lei. Alte două judeţe cu întârzieri mari la plată sunt Cluj şi Timiş, ambele cu 252,1 milioane de lei.
Creditele restante se referă doar la principal şi nu includ poziţii extrabilanţiere. Sunt considerate restante creditele care, în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se efectuează raportarea, înregistrează întârzieri la plată de cel puţin o zi.
368 de lei pe locuitor (11,8% din salariul mediu net) reprezintă restanţele de plată, la o populaţie a României de 19,5 milioane de persoane
Bucureştenii au rămas în urmă cu 3 miliarde de lei
Bucureşti-Ilfov este o zonă cu totul specială, având un volum mare, atât la întârzierile de plată, cât şi la credite şi depozite. 1.866,1 milioane de lei restanţe la împrumuturile în monedă naţională şi 981,4 milioane de lei la cele în valută însumează aproape 2,85 miliarde de lei, circa 30% din totalul la nivel de ţară. La o populaţie totală de 2,23 milioane de persoane, rezultă o medie de 1.280 de lei pe locuitor. Împrumuturile în moneda autohtonă sunt de 63.116,6 milioane de lei, iar cele în valută, de 45.055,6 milioane de lei, astfel că totalul se ridică la aproximativ 108,2 miliarde de lei. Întârzierile la plată reprezintă 2,6% din acest total. Depozitele la termen şi depozite rambursabile după notificare, în lei, ating 54.043 milioane de lei, iar cele în valută, 26.447,2 milioane de lei, cu totul 80,5 miliarde de lei, acoperind 74,4% din credite.
Citeste mai mult pe aici
