Poezia Zdreanță reprezintă una dintre cele mai frumoase și îndrăgite poeme pentru copii. Este o poezie scrisă de Tudor Arghezi în care se prezintă universul viețuitoarelor fără cuvânt.
Lirica ludică este una dintre tematicele pe care le abordează poetul Tudor Arghezi. Opera lirică pentru copii – Zdreanță este o povestire în versuri ce include:
- povestea propriu-zisă;
- Morala desprinsă în urma povestirii.
Universul miniatural al lumii necuvântătoarelor este una dintre temele abordate de Tudor Arghezi în lirica sa ludică. Poetul aduce în atenția cititorilor inocența și dragostea pentru ființele mici. În această lume conturată de Arghezi se întâlnesc numeroase:
- Insecte;
- Păsări;
- Animale din gospodărie;
- Greieri;
- Furnici.
Exact ca un mic copil, Tudor Arghezi se lasă purtat de lumea inocentă și frumoasă a necuvântătoarelor. Acest univers îl are în prim-plan pe Zdreanță “Cel cu ochii de faianță”.
Tudor Arghezi (1880-1967)– Creatorul liricii pentru copii
Tudor Arghezi reprezintă unul dintre cei mai cunoscuți scriitori ai literaturii române. Având o carieră literară vastă, poetul rămâne unul dintre reprezentanții literaturii din perioada interbelică.
De-a lungul întregii cariere literare, poetul a scris:
- literatură pentru copii;
- pamflete;
- teatru;
- proză.
Un element esențial al universului poetic al lui Arghezi este reprezentat de literatura pentru copii, mai exact de poemele ce aduc în prim plan perspectiva ludică.
Multe dintre poeziile lui Tudor Arghezi au fost create pentru cei doi copii ai săi, pe numele lor Mitzura și Baruțu Arghezi.
Tudor Arghezi este unul dintre reprezentanții limbajului poetic ce poate fi înțeles încă din copilărie, acesta fiind unul încărcat de:
- Inocență;
- Sensibilitate;
- Cunoaștere.
Perspectiva ludică este importantă pentru cunoașterea universului lui Arghezi și implicit al operelor sale. Fiind o creație naivă, spiritul arghezian dorește să copilărească cu viețuitoarele mărunte ce sunt asociate “slovelor” sale.
Volumele de poezii reprezentative ale lui Tudor Arghezi privind lirica pentru copii sunt:
- “Cărticica de seară” (1935);
- „Cartea cu jucării” (1931);
- „Prisaca” (1948).
Jocurile apreciate de poet au în prim-plan literele și animalele. Fie că se joacă cu literele sau cu micile viețuitoare, poetul este adus în paradisul domestic cu ajutorul expresiei fericite.
Jocul reprezintă cheia de legătură cu eternitatea, fiind unica pe care o cunoaște și o folosește poetul Tudor Arghezi.
Poezia Zdreanță – Particularitățile textului poetic
- Poezie scrisă de: Tudor Arghezi
- Specie literară: Poezie pentru copii – fabulă
- Anul apariției poeziei: 1948
- Volumul de poezii: Poemul este inclus în volumul de poezii intitulat “Prisaca”.
- Tema poeziei: Morala desprinsă în urma poznei lui Zdreanță.
Zdreanță
L-aţi văzut cumva
pe Zdreanţă,
Cel cu ochii de faianţă?
E un câine zdrenţuros
De flocos, dar e frumos.
Parcă-i strâns din petice,
Ca să-l tot împiedice,
Ferfeniţele-i atârnă
Şi pe ochi, pe nara cârnă,
Şi se-ncurcă şi descurcă,
Parcă-i scos din calţi pe furcă.
Are însă o ureche
De pungaş fără pareche.
Dă târcoale la coteţ,
Ciufulit şi-aşa lăieţ,
Aşteptând un ceas şi două
O găină să se ouă,
Care cântă cotcodace,
Proaspăt oul când şi-l face.
De când e-n gospodărie
Multe a-nvăţat şi ştie,
Şi, pe brânci, târâş, grăbiş,
Se strecoară pe furiş.
Pune laba, ia cu botul
Şi-nghite oul cu totul.
– „Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina. – „L-a mâncat!”
„Stai niţel, că te dezvăţ
Fără mătură şi băţ.
Te învaţă mama minte.”
Şi i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum l-a îmbucat,
Zdreanţă l-a şi lepădat
Şi-a-njurat cu un lătrat.
Când se uita la găină,
Cu culcuşul lui, vecină,
Zice Zdreanţă-n gândul lui
„S-a făcut a dracului!”
Poezia Zdreanță – Rezumat literar
Poezia este o scurtă povestire, în care autorul reușește personificarea unui cățel în vederea satirizării obiceiului de a fura. Se poate spune că această poezie reprezintă de fapt o fabulă.
Titlul este unul sugestiv, în care se face cunoscut personajul principal al fabulei și anume cățelușul Zdreanță. Epitetul „zdreanță” induce cititorul la un lucru uzat, peticit și vechi. Dar, în poezie este utilizat ca nume al cățelului, fiind un cuvânt ce îl definește pe acesta. Cățelul Zdreanță fiind un câine:
- Flocos;
- Ciufulit;
- Zdrențuros;
- Cu pete.
Portretul lui Zdreanță
Începutul poemului este dat de o interogație retorică ce are ca obiectiv principal captarea atenției cititorului. Versurile care conduc la acest obiectiv sunt: „L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă,/Cel cu ochii de faianţă?”
Poetul reușește să contureze portretul cățelului, trezind amuzamentul celor mici prin înfățișarea acestuia:
“E un câine zdrenţuros/De flocos, dar e frumos./Parcă-i strâns din petice,/Ca să-l tot împiedice,/Ferfeniţele-i atârnă/Şi pe ochi, pe nara cârnă,/Şi se-ncurcă şi descurcă,/Parcă-i scos din calţi pe furcă./Are însă o ureche/De pungaş fără pareche.”
Această descriere este una specifică universului lui Arghezi, în care ipostaza jucăușă pune amprenta pe portretul cățelului personificat.
Isprava lui Zdreanță
În următoarele versuri se prezintă pozna cățelului Zdreanță. Fiind cuprins de dorința de a mânca un ou, acesta urmărește găina cu intenția clară de a sustrage oul. Versurile care prezintă năzbâtia lui Zdreanță sunt următoarele:
„Dă târcoale la coteţ,/Ciufulit şi-aşa lăieţ,/Aşteptând un ceas şi două/O găină să se ouă,/Care cântă cotcodace,/Proaspăt oul când şi-l face./De când e-n gospodărie/Multe a-nvăţat şi ştie,/Şi, pe brânci, târâş, grăbiş,/Se strecoară pe furiş./Pune laba, ia cu botul/Şi-nghite oul cu totul.”
Poetul descrie fapta în cele mai mici detalii, reușind să trezească suspansul cititorilor mici. Dar, isprava lui Zdreanță nu rămâne nepedepsită deoarece acesta este surprins de gospodină.
Morala poeziei
Pentru a-l dezvăța de acest obicei greșit, gospodina i-a dat o lecție lui Zdreanță. Această lecție are ca obiectiv conștientizarea obiceiului greșit și nerepetarea faptei. Versurile ce desprind această morală sunt următoarele:
„- „Unde-i oul? a-ntrebat/Gospodina. – „L-a mâncat!”/”Stai niţel, că te dezvăţ/Fără mătură şi băţ./Te învaţă mama minte.”/Şi i-a dat un ou fierbinte./Dar decum l-a îmbucat,/Zdreanţă l-a şi lepădat/Şi-a-njurat cu un lătrat.”
Finalul poeziei este reprezentat de un monolog din care se desprinde ideea că pedeapsa dată de gospodină a dat roade, iar cățelușul Zdreanță și-a învățat lecția. Monologul lui Zdreanță este redat de versurile următoare:
“Când se uita la găină,/Cu culcuşul lui, vecină,/Zice Zdreanţă-n gândul lui/”S-a făcut a dracului!””.
Morala ce se desprinde din această frumoasă poezie este că: furtul este o un obicei greșit ce este pedepsit. Copii pot înțelege ușor mesajul datorită modului în care poetul a reușit să contureze povestea, avându-l în prim-plan pe prietenul cel mai bun al omului – câinele.
Poezia Zdreanță – Limbajul artistic al textului liric
Cu toate că această poezie este una scurtă, textul liric este încărcat de numeroase figuri de stil ce contribuie la ilustrarea portretului lui Zdreanță. Figurile de stil regăsite în poezie sunt următoarele:
- Epitete stilistice: “de faianță”, “flocos”, “zdrențuros”, “ciufulit”;
- Comparații: “Parcă-i strâns din petice”, “Are însă o ureche/De pungaş fără pareche.”;
- Aliterații: “pe brânci”, “grăbiș”;
- Personificare: “Zice Zdreanţă-n gândul lui/”S-a făcut a dracului!””.
O tehnică artistică ce se regăsește în poezia Zdreanță este interogația retorică și are rolul de a capta atenția cititorilor.
Muzicalitatea versurilor este redată de ritmul trohaic și măsura de 7-8 silabe.
Concluzii
- Poezia Zdreanță reprezintă una dintre cele mai îndrăgite poeme pentru copii, scrisă de Tudor Arghezi.
- Întreaga poezie se concentrează pe înțelegerea unei morale de către copii, folosind ca mijloc de comunicare poezia.
- Limbajul lui Arghezi în ceea ce privește lirica pentru copii este unul încărcat de sensibilitate, iubire pentru viețuitoarele mici și cunoaștere, acestea fiind aspecte definitorii ale copilăriei.
- Titlul este unul sugestiv, în care se face cunoscut personajul principal al fabulei și anume cățelușul Zdreanță.
- Un element esențial al universului poetic al lui Arghezi este reprezentat de literatura pentru copii, mai exact de poeziile ce aduc în prim-plan perspectiva ludică.
- Îmtr-o manieră inocentă și ludică este descrisă isprava lui Zdreanță, care în final nu trece nepedepsită.
- În spatele acestei deosebite poezii se află o morală, ușor de desprins de către cei mici: furtul mereu se va pedepsi.
- Prin intermediul figurilor de stil (epitete stilistice, comparații, personificări) s-a conturat o frumoasă povestire pentru copii.
- Poezia Zdreanță este un poem emblematic pentru lirica românească pentru copii, cunoscut pentru morala sa.
