Doi afaceriști clujeni au tras un tun forestier de milioane către IKEA! Vezi schema prin care pădurile rase din Maramureș ajung mobilă pentru hipsteri

O
mână de afaceriști clujeni a pus mâna pe averea unui iredentist maghiar din
Maramureș, Papp Simon, care a fost obținută în mod nelegal. Este vorba de
clujenii Gheorghe Buzdugan, cunoscut ca ”Regele Betoanelor” din Cluj Napoca, și
Gheorghe Irimieș, patronul Sora Shopping Center,

În
anul 2005, după modificarea legilor de retrocedare apar mai mulţi pretinşi moştenitori
ai averilor familiei Papp Simon.

Printre
ei se numără Victor Rondolean, care dobândește calitatea de moștenitor al lui
Simion Papp, și este reprezentat în demersurile juridice de Gălățean Crin Iosif
din Cluj Napoca (procura nr. 2079 din 15 decembrie 2005).
Chiar dacă documentele puse la dispoziție din cadrul acestei anchete arată că,
de fapt, Rondolean nu ar fi fost îndreptățit să fie moștenitorul acestei averi,
peste 1.600 de hectare de pădure ajung să fie comercializate către IKEA. 

Rondolean
Victor – la 5 mai 1995

Rondolean
Victor obţine titlul de proprietate nr. 20002 din 1 noiembrie 2006
emis de Comisia Judeţeană Maramureş pentru suprafaţa de 822,6 hectare pădure, pe raza localităţii Borşa. Obţine şi titlul de proprietate
nr. 404 din 2 octombrie 2006 emis de Comisia Judeţeană Suceava pentru suprafaţa
de 825,48 hectare pădure, pe raza localităţii Cârlibaba.

Decedează
la 22 noiembrie 2011 – cu moştenitori Rondolean Maria, născută la 27 februarie
1959 şi Rondolean Maria Victoria, născută la 11 februarie 2005.

Patronul
Sora intră în schemă

Aşadar
o avere cu un total de 4.404.372
Euro. În primele patru cărţi
funciare era notat şi antecontractul
de vânzare cumpărare autentificat
sub nr. 7392 din 12 iulie 2011 de BNP Chis Mihaela Liliana încheiat de
Rondolean Victor cu Irimieş
Gheorghe şi Gălăţean Crin Iosif.

Clujeanul Crin Gălățean a fost amendat de Garda Forestieră Cluj pentru că nu a respectat o serie de prevederi ale legislației forestiere pentru suprafața de 146 ha din Borșa pe care o deținea în 2018. A dat în judecată Garda forestieră Cluj și Judecătoria Vișeul de Sus i-a dat câștig de cauză anulând procesul verbal. 

Prin contractul de vânzare – cumpărare şi actul de dare în
plată nr. 3356 din 30
august 2012 BNP Gorun şi Asociaţii,
moştenitorii lui Rondolean Victor vând lui Irimieş Gheorghe, din
Cluj Napoca (manager genral la Sora Shoping Center, fost sponsor la FC Mechel
Câmpia Turzii) şi Gălăţean Crin
Iosif

Irimieş
Gheorghe

Pentru ½ din
suprafaţa de 1.414 ha pădure preţul plătit de Irimieş Gheorghe este de 1.557.439 Euro (1.100 Euro/ha), din care:

Pentru
diferenţa de ½ din suprafaţa de 1.414 ha pădure, preluată de Gălăţean Crin Iosif, se întocmeşte
un act de dare în plată,
raportat la obligaţiile asumate de
Rondolean Victor prin actul denumit “contract” atestat de av. Ţucmeanu Maria
Diana sub nr. 6 din 8 decembrie 2005 (plata mandatului pentru prestaţiile din procedurile de
retrocedare). Conform antecontractului de vânzare-cumpărare din 12 iulie 2011,
cu act adiţional nr. 26 din 5 mai 2012, imobilele transmise cu titlu de dare în plată au fost evaluate la 1.557.439 Euro.

Și
regele Betoanelor din Cluj Napoca cumpără o cioată din averea iredentistului
maghiar

Prin
contractul autentificat sub nr.
3205 din 4 septembrie 2015 la notarul
Buzdugan Mariana, Gălăţean Crin Iosif
vinde lui Buzdugan Gheorghe,
”Regele Betoanelor” din Cluj şi
dezvoltator imobiliar 338,3 ha
pădure (1/2 din imobilul înscris
în CF 51016 Borşa – Muntele Zimbroasa) pentru 880.000 Euro.

Buzdugan
Gheorghe

Irimieş
Gheorghe încheie contractul
de vânzare şi act de dare în plată autentificat sub nr. 3356 din 30 august 2012
şi actul de partaj voluntar nr. 1863 din 3 iulie 2014, devenind proprietar al
terenurilor de:

La
6 septembrie 2016 oferă spre vânzare
terenurile, preţul solicitat fiind de 2.676.000
Euro.

Ikea
cumpără de la cei doi afaceriști clujeni păduri de 5 milioane de euro

SC
Iri Forest Assets SRL (IKEA), prin contractul de vânzare cumpărare nr. 465 din 12 mai 2017,
cumpără de la Irimieş Gheorghe şi
Buzdugan Gheorghe, suprafaţa de
676,66 ha (CF 51016 Borşa – UP VIII Ţibău, UA 1-24) pentru suma de 2.224.000 Euro (3286 Euro/ha).

Tot
IKEA, prin SC IRI Forest Assets SRL, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 464 din 12 mai 2017,
cumpără de la familia Irimieş Gheorghe suprafaţa de 602,0087 ha (CF 30330,
30325, 30212 Cârlibaba – UP V Ţibăul Inferior, UA 42-57, 175D, 176D), pentru
suma de 2.699.101 Euro (4.483
Euro/ha).

Toate
aceste terenuri cumpărate de IKEA au fost puse scriptic în
posesia Asociaţiei Composesorale Borşa şi fac obiectul titlului de proprietate
7155 din 16 ianuarie 2017, fiind retrocedate prin sentinţa civilă 217 din 2004
a Judecătoriei Aleşd (definitivă şi irevocabilă).

În schema afacerilor
cu păduri intră și mogulul Dan Adamescu

Un
alt “moştenitor” pretendent la averile familiei Papp a fost Marian Rodica, din Bucureşti, născută la 16 noiembrie 1942. Acordă procură lui Viman Vasile Valeriu, din Cluj-Napoca, (procura 1685 din 19.09.2005 BNP Monica Pop
– Bucureşti) pentru “dobândirea în
proprietate a suprafeţei de 11.952,7088 ha pădure şi păşune împădurită” situată în Borşa, Vişeu de Sus şi Cârlibaba.
Viman Vasile Valeriu a acţionat ca reprezentant al familiei magnatului Dan
Adamescu, activităţile fiind desfăşutate pentru SC ALPHA SPV SRL.

Marian
Rodica la 29 septembrie 1992

Marian
Rodica era beneficiara certificatului de moştenitor nr. 879 din 22 mai 1991.
În baza unui testament olograf, scris de Fonai Olga la 90 ani,
Marian Rodica a moştenit de la Olga Fonai, decedată la 19.03.1986, următoarea
masă succesorală: “un pat,
masă, un scrin, secretaire şi diverse obiecte de uz casnic şi gospodăresc“.

Olga
Fonai, născută Zsivanovics
Olga, la Rodna, judeţul Bistriţa Năsăud, la 3 octombrie 1897, era una din
fetele adoptate de Papp Simon în 1920. S-a căsătorit, la 16 decembrie 1930, cu
Ioan Fonai (inginer, născut la 4 august 1885, la Remetea Chioariu, Satu Mare,
în 1943 funcţionar la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, la Institutul de
Proiectări Silvice) şi nu au avut copii naturali.

Revenind
la testamentul olograf din 29 ianuarie 1986, există o expertiză a reputatului Prof. Univ. Dr. Vladimir Beliş,
în care se concluzionează că “bolile
grave circulatorii cerebrale de care suferea numita Fonai Olga în vărstă de 88
ani au o evoluţie îndelungată şi induc treptat în ultimii ani pierderea globală
a capacităţii psihice şi implicit a capacităţii psihice de exerciţiu. Se poate
stabilit de o manieră indubitabilă din punctul de vedere al expertizei medico-legale
psihiatrice că numita Fonai Olga
era lipsită cu 49 de zile înainte de deces de capacitatea psihică de exerciţiu
(discernământ abolit)“.

După depunerea cererilor de retrocedare se “pregătesc” actele cu ajutorul notarilor publici.

La
1 noiembrie 2005 BNP Monica Pop emite certificatul de moştenitor nr. 76/2005 pentru defuncta
Popp Irina – Iulia – Maria (văduva lui Papp
Simon), decedată la 6 august 1962. În masa succesorală sunt consemnate numai
bunuri mobile, respectiv “o masă
şi 2 dulapuri, fără valoare economică“.
Moştenitoare este consemnată Fonai
Olga, născută la 3.10.1897 şi
decedată la 19.03.1987, în calitate de fiică, cu o cotă de 1/1. Rămâne un
mister cum a constatat notarul public, în 2005, la 43 de ani de la decesul
văduvei Şimonoaie, în 1962, că în masa succesorală au rămas o masă şi două
dulapuri…

În
ianuarie 2006 se fac modificări la certificatul de moştenitor din anul 1991,
eliberat pentru Marian Rodica, se
completează rubrica natura succesiunii,
se menţionează că succesiunea s-a transmis în baza testamentului olograf din 29 ianuarie 1986, iar Marian Rodica devine legatară universală.

Între
Marian Rodica şi SC ALPHA SPV SRL se încheie contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase nr. 1709 din 03.06.2008, autentificat la BNP
Manciu Paraschiva şi asociaţii, modificat ulterior prin actul adiţional
autentificat sub nr. 509 din 27.03.2009, la acelaşi notar.

Contractul
de vânzare – cumpărare de drepturi litigioase nu este făcut public, iar în urma
procedurilor de retrocedare se emit mai multe titluri de proprietate pe numele
“moştenitoarei” Marian Rodica.

SC
ALPHA SPV SRL, reprezentată de asociat şi administrator Adamescu Bogdan Alexander, încheie cu Marian Rodica contractele de vânzare
cumpărare nr. 414 din 14 aprilie 2011, nr. 332 din 23 martie 2011, nr. 113 din
17 ianuarie 2012.

Adamescu
Bogdan Alexander

De
exemplu, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 414 din 14 aprilie
2011 autentificat de BNP
Niculai Rotaru, Suceava, Marian Rodica vinde SC Alpha SPV SRL suprafaţa de 1080,0126 ha, retrocedată conform titlului de proprietate 20833 din 6 iulie 2010,
cu preţul de 700.000 lei (170.644 Euro la un curs de 4,1021 Euro/leu),
respectiv 648 lei pentru un hectar de
pădure sau 158 Euro pentru un hectar de pădure. Preţul,
conform declaraţiei vânzătorului, a fost primit anterior autentificării
contractului.

Prin
contractul de vânzare-cumpărare nr. 332 din 23 martie 2011,
autentificat de BNP Nicolai Rotaru, Suceava, Marian Rodica a vândut societăţii
reprezentată de Adamescu Bogdan Alexander suprafaţa totală de 3414,10 hectare pădure (titlul de proprietate nr. 46 din 4 octombrie 2010 şi
hotărârea de validare nr. 914 din 12 noiembrie 2009 emise de Comisia Judeţeană
Suceava), cu preţul de 2.177.000
lei, respectiv 637 lei pentru un hectar de pădure sau 154
Euro pentru un hectar.

Cele mai citite articole

La
fel ca în cazul IKEA, o parte din aceste suprafeţe au fost puse în posesia Asociaţiei Composesorale
Borşa şi fac obiectul titlului de proprietate 7155 din 16 ianuarie 2017, fiind
retrocedate prin sentinţa civilă 217 din 2004 a Judecătoriei Aleşd (definitivă
şi irevocabilă).

Din
ecuație nu putea lipsi un primar PSD

Alte
3.800 hectare pădure, ce reprezintă vechiul amplasament al Asociaţiei
Composesorale Borşa (muntele Pietrosul Rodnei) încearcă să fie puse în posesia
doamnei Marian Rodica, însă procuratorii acesteia refuză amplasamentul oferit.
Atât Comisia locală Borşa, prin primarul PSD Timiş Ion Sorin, cât şi Comisia
Judeţeană Maramureş, insistă să pună în posesia familia Dan Adamescu, deşi art.
1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 42/2016 a Completelor pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept  – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
s-a stabilit că în situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se
cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, iar cererea de
reconstituire formulată în temeiul legilor fondului funciar nu a fost
soluţionată prin emiterea titlului de proprietate sau de despăgubire în
beneficiul titularului originar, al moştenitorilor acestuia sau al terţului
dobânditor până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, cesionarul,
ca persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii, are dreptul exclusiv la măsura reparatorie prevăzută
de noua lege de reparaţie constând în compensarea prin puncte (echivalente cu suma plătită de cumpărătorul de
drepturi litigioase fostului proprietar, plus 15% valoarea imobilului).

Cum
SC ALPHA SPV SRL sau Marian Rodica nu au depus în dosarul de retrocedare
contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase, ascunzând această
situaţie comisiilor de fond funciar, despăgubirea în puncte ar trebui să
reprezinte echivalentul a 15% din valoarea imobilului – fiind interzisă restituirea în natură.

Atât
Comisia locală Borşa, cât şi Comisia Judeţeană Maramureş, au fost înştiinţate
de Asociaţia Composesorală Borşa cu privire la existenţa contractului de
vânzare-cumpărare de drepturi litigioase nr. 1709 din 03.06.2008, autentificat
la BNP Manciu Paraschiva şi asociaţii, încheiat între Marian Rodica şi SC ALPHA
SPV SRL, dar insistă pentru punerea în posesie şi retrocedarea în natură a
suprafeţei de 3800 hectare terenuri forestiere.

La SC ALPHA SPV SRL, asociaţi sunt:

Administratori
sunt Viman Vasile-Alexandru, din Cluj, şi Jost Roland Ernst, din Belgia. Până
în 2014 toate cele 3 societăţi asociate erau reprezentate de Adamescu Bogdan Alexander.

Prin
ordonanţa de luare a măsurilor asigurătorii din data de 25.03.2016 emisă în
dosarul nr. 578/P/2015, de Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus cu
privire la SC ALPHA SPV SRL instituirea
sechestrului asigurător, până la concurenţa sumei de 857.301.363,37 lei (din care suma de
788.978.853,37 lei reprezintă suma necesară acoperirii pagubei cauzată
Societăţii de Asigurare -Reasigurare ASTRA SA prin săvârşirea infracţiunii de
abuz în serviciu, iar suma de 68.322.510 lei reprezintă suma ce urmează a fi
confiscată ca urmare a săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor).

Retrocedările ilegale
erau gata să fie aruncate în aer de o sentinţă a Judecătoriei Sebeş.

Marian
Rodica şi Rondolean Victor şi-au contestat reciproc calitatea de moştenitori ai
descendenţilor familiei Papp Simon într-un proces deschis în anul 2006 de un
alt prezumtiv moştenitor, Târşie
Stela Sanda, născută la 24 august
1938, din Sibiu.

Tarsie
Stela Sanda la 17 februarie 1988

Târşie Stela Sanda
era nepoată de frate a lui Urdea Ion (fratele se numea Urdea Valer – 17.03.1887
– 19.11.1944). Prin mai multe retransmiteri
succesorale, averea fostului
agent al Siguranţei şi, ulterior, deputat liberal, ajunge la această nepoată:

Judecătoria Sebeş,
prin sentinţa civilă 361 din 23 aprilie 2008 pronunţată în
dosarul 1425/298/2006:

Practic,
instanţa stabileşte că:

Rondolean
Victor, înainte de finalizarea procesului la prima instanţă, a renunţat la cererea de constatare a nulităţii absolute a certificatului de
moştenitor 879/1991 şi a testamentului olograf semnat la Fonai Olga la 29
ianuarie 1986 (ambele în favoarea lui Marian Rodica).

În
apel actorii acestui litigiu se repoziţionează, în urma unor tranzacţii care nu
sunt publice. Dovada plăţilor care s-a făcut în spatele unor declaraţii
benevole o constituie declaraţia moştenitoarei uneia dintre reclamante,
Deaconescu Adriana, declaraţie în care
se consemnează plata de către Rondolean Victor a sumei de 13.000 dolari SUA
(doar pentru un imobil din Sighetu Marmaţiei).

Se
fac declaraţii reciproce (vezi aici declaraţia dată de
Marian Rodica, vezi aici declaraţia dată de
Rondolean Victor, vezi aici declaraţia dată de
Târşie Sanda Stela), menite să
menţină reconstituirile ilegale ale dreptului de proprietate
obţinute pe raza judeţelor Maramureş şi Suceava.

Tribunalul
Alba, prin decizia civilă 163/A/2008 din 19 septembrie 2008,
ia act de renunţarea la dreptul pretins formulată de
Târşia Sanda Stela şi schimbă în
parte sentinţa primei instanţe, respingând acţiunea.

Ca
urmare a acestor declaraţii şi a faptului că reprezentanţii Statului Român nu
s-au apărat cum trebuie în dosarele de pe rolul instanţelor, familia Dan
Adamescu reuşeşte să mai obţină pentru Marian Rodica:

• teren forestier pe raza comunei Cârlibaba, judeţul Suceava, prin sentinţa civilă
  1272 din 6 iunie 2008
  pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul 587/334/2006 (ulterior
  prin sentinţa civilă nr.
  651 din 10 martie 2009 a
  Judecătoriei Sfântu Gheorghe, irevocabilă prin decizia civilă nr.
  368/R din 16 iunie 2009 a
  Tribunalului Covasna);
• pădure
  pe raza comunei Vişeu de Sus, judeţul Maramureş, prin sentinţa civilă nr.
  1438 din 30 mai 2007
  pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus, irevocabilă prin renunţarea la
  recursuri conform încheierii 773/R
  din 25 iunie 2008 a
  Tribunalului Maramureş;
• teren
  forestier pe raza Oraşului Borşa, judeţul Maramureş, conform deciziei civile nr.
  95/R din 28 ianuarie 2009 pronunţată
  de Tribunalul Maramureş în dosarul 512/336/2006, urmată de sentinţa civilă
  2201 din 12 octombrie 2009
  a Judecătoriei Vişeu de Sus şi de decizia civilă
  159/R din 18 februarie 2010
  a Tribunalului Maramureş.
• prin titlul de
  proprietate nr. 467 din 25 noiembrie 2010 emis de Comisia Judeţeană Suceava (împreună cu
  fostul adversar, Rondolean Victor). 

De
notat că parte din documentaţia pentru punerea în posesie şi emiterea titlului
de proprietate a fost efectuată de inginerul silvic Dobra Darius,
angajat al Direcţiei Silvice Maramureş (dar şi vicepreşedinte al Asociaţiei
Composesorale Cisla – vezi aici video cu
intervenţia jandarmilor) şi membru al Comisiei tehnice de lucru de pe lângă
Comisia Judeţeană Maramureş (preluare editată www.nostrasilva.ro).

Același mod de operare ca în cazul lui Frank Timiș

“Intelectualii au fost complici sau mameluci şi au
trădat poporul, care a trebuit fie să ia straiţa cerşitului, fie băţul
pribegiei “, spune Matei Mihali,
preşedintele Asociaţiei Composesorale Borşa.

La
fel ca în cazul “retrocedării” a 6056 hectare pădure la Borşa către rudele miliardarului Frank
Timiş, implicarea unor
milionari sau miliardari, a unor “regi”, a unor personaje în legătură cu
Siguranţa sau Securitatea, a făcut ca “jefuitorii patentaţi” să-şi transmită
peste decenii metehnele şi proprietăţile, ajunse, în parte, la corporaţia de
“bună-credinţă” IKEA – iar adevăraţii proprietari, comunitatea descendenţilor
Composesoratului Nobil Borşa, îngroaşă, cu peste 15.000 de reprezentanţi,
diaspora şi se uită, cu o nădejde crepusculară, la o sentinţă definitivă şi
irevocabilă prin care Statul Român a dispus să primească 17.000 hectare.

Regele
pădurilor maramureșenilor de la 1900

Caracterizarea
lui Papp Simon în broşura Magyar Kultúrképek de Aradi Victor,
publicată în 1913 la Budapesta: „nobil
român cu simţeminte ungureşti“,
care avea o avere de nu mai puţin de 68.000 jughere (peste 39.000 hectare) – câştigate pe pielea neamului său, ca prim-pretore stă în fruntea unui cerc din
Maramurăş. Faptele acestuia sunt vrednice de un renegat. Mişel, în înţelesul cuvântului, hrăpăreţ, din
nimica ajunge la milioane, actele
mai multor tribu­nale ni-l înfăţişează ca pe om ce să bate în cap cu paragrafii
legilor dar, având merite patriotice mai marii închid ochii şi cei mai mici
poartă frică de el. Cum să nu fie merit acela, când un român împrăştie adunarea
despărţământului Astrei din Maramurăş strigând „nu avem lipsă de cultură”?

Buzduganul
din piatră concasată pe șantierul Bechtel

Pe
lângă această afacere cu păduri, Gheorghe Buzdugan a mai fost implicat într-o
serie de contracte din infrastructura clujeană. Prin firma
Bimet a furnizat materiale pentru Autostrada Transilvania, iar potrivit unui
document, contractele erau încheiate după fiecare vizită pe care șeful DRDP
Cluj o făcea pe șantierul autostrăzii.

Spre exemplu, Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj Napoca a atribuit contractul de Furnizare piatră concasată firmei Bimet SRL, patronată de Gheorghe Buzdugan. Valoarea contractului a fost de 2.392.910 de lei, fără TVA, iar metoda de atribuire a fost ”invitație de participare”.

Update DREPT LA REPLICA

În urma apariției acestui articol în ediția Gazeta de Cluj, Crin Gălățean a transmis următorul DREPT LA REPLICA pe care îl redăm în întregime

”

DREPT LA REPLICA

cu privire la articolul intitulat “Doi afaceristi clujeni au tras un tun forestier de milioane catre IKEA! Vezi schema prin care padurile rase din Maramures ajung mobile pentru hipsteri”, publicat de catre Razvan Robu in data de 07.04.2020 in publicatia online www.gazetadecluj.ro , prin care va solicit:
 Publicarea in intregime si fara alterare a prezentului drept la replica,
 Stergerea articolului intitulat “Doi afaceristi clujeni au tras un tun forestier de milioane catre
IKEA! Vezi schema prin care padurile rase din Maramures ajung mobile pentru hipsteri”,
pentru urmatoarele motive:

1. Jurnalistul Razvan Robu a preluat ad literam un material publicat in data de 23.03.2020 de catre Federatia Nostra Silva, cu sprijinul avocatului Bogdan Tudoran, care, contactat telefonic, a recunoscut ca nu stia de existenta unor litigii in care instantele au transat definitiv chestiunea recunoasterii dreptului de proprietate al antecesorului subsemnatului, Rondolean Victor.
2. Jurnalistul Razvan Robu nu a verificat niciuna dintre informatiile publicate, pe care le prezinta cetatenilor ca fiind adevarate, desi are aceasta obligatie conform HG nr.25/1994. Astfel, jurnalistul Razvan Robu este doar un instrument folosit de catre clientii avocatului Bogdan Tudoran, respectiv de catre Asociatia Composesoratului Borsa, in incercarea de a obtine prin fals si uz de fals suprafata de 17.000 Ha de padure in Maramures, printre care si padurea de pe Valea Vaserului.
3. Prin articolul publicat se induce cu rea-credinta publicului idea ca subsemnatul as fi vinovat de taierile ilegale de padure din Maramures, desi, la o simpla cautare pe google, jurnalistul ar fi aflat ca subsemnatul ma lupt de cel putin 10 ani cu organele statului pentru atragerea raspunderii penale si civile a reprezentantilor institutiilor abilitate, care au permis taieri ilegale a mii de hectare de padure in judetul Maramures, printre care se regaseste si padurea mea, pagubele produse din culpa Statului fiind de milioane de euro. Pentru verificarea sustinerilor mele pot sa pun la dispozitia jurnalistilor numerele dosarelor penale si civile demarate, precum si zecile de sesizari pe care le-am facut de-a lungul timpului catre toate organele abilitate, in speranta de a fi sanctionate taierile ilegale de padure din Maramures, demersuri facute inclusiv catre organizatii internationale care s-au aratat interesate de dezastrul ecologic din Maramures.

1. Poza folosita de catre jurnalist nu are nicio legatura cu zona vizata – nici macar cu interesele celor pentru care a aparut articolul, in conditiile in care padurea mea este de molid iar nu de foioase.
2. Jurnalistul nu a solicitat informatii, anterior publicarii articolului, Garzii Forestiere Cluj – abilitata in efectuarea controalelor pentru stabilirea taierilor ilegale din Maramures, pentru a verifica daca padurea vanduta catre IKEA a fost exploatata ilegal de catre aceasta societate. Aparitia articolului fara o minima baza factuala, pune clar sub semnul indoielii veridicitatea informatiilor publicate de catre dl.jurnalist. Ar fi fost necesar, pentru publicarea unor informatii crecte, ca jurnalistul sa solicite Garzii Forestiere Cluj o pozitie care sa cuprinda masurile concrete pe care le-a luat in cazul taierilor ilegale din Maramures si cum justifica abuzul comis de catrea aceasta fata de subsemnatul, prin sanctionarea pe nedrept pentru neimpadurire, desi stia ca padurea nu mi-a fost predata din 2007 de catre Directia Silvica Baia Mare.
3. Nu in ultimul rand, precizez ca Asociatia Composesoral Borsa, reprezentata de catre dl. Av.
   Tudoran Bogdan, care urmareste sa obtina prin falsuri mai multa padure dacat a avut vreodata Borsa- Maramures, a pierdut procesul ce a format obiectul dosarului 1316/336/2006 al Jud. Viseu de Sus, prin care dreptul autorului subsemnatului a fost recunoscut definitiv si irevocabil de catre instanta judecatoreasca. Ma intreb cine este beneficiarul real al acestei hotii de 17.000 de ha de padure si al acestui articol? Nu cumva Schweighofer, cu care dl. Avocat Tudoran Bogdan se intalnea inca din 2006?

Pentru aceste motive va solicit sa luati masurile necesare pentru inlaturarea neadevarurilor publicate
de catre dvs..

Cluj-Napoca,

Galatean Crin Iosif”

Articolul Doi afaceriști clujeni au tras un tun forestier de milioane către IKEA! Vezi schema prin care pădurile rase din Maramureș ajung mobilă pentru hipsteri apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Cele mai citite articole