Conducerea şi angajaţii Centrului Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB) continuă greva în care au intrat după ce, pentru al patrulea an consecutiv, bugetul instituţiei a fost redus.
Din subvenția solicitată pentru Programe și Proiecte pentru anul 2020, CNDB a primit doar 13% (167.000 lei), arată un comunicat de presă CNDB.
Artă contemporană subfinanțată
Anul trecut, din aceeași cauză, CNDB a fost nevoit să anuleze 70% din proiectele stagiunii de spectacol, precum și unicul festival de dans contemporan derulat de o instituție publică din România, Festivalul Like CNDB 2019.
”Din 2017 ne ocupăm în primele luni ale anului cu acest sport de a se revolta, indigna, mai mult sau mai puțin public, față de relația dintre CNDB și Minsterul Culturii. Această relație este din ce în ce mai disfuncțională. E vorba despre un tratament discriminatoriu la nivel de buget”, punctează Vava Ștefănescu, managerul instituției.
Subvenţia alocată pentru programele şi proiectele CNDB pentru anul 2020 este cu 10% mai mică faţă de cea din 2019, an în care s-a atins recordul subfinanţării. Anul trecut, instituţia a primit doar 200.000 lei pentru programe şi proiecte din subvenţie şi a atras prin forţe proprii 450.000 lei din finanţări AFCN pentru a-şi îndeplini misiunea, menționează conducerea CNDB.
Suntem într-un cerc vicios pe care nu suntem dispuși să îl mai parcurgem .
coregrafa Vava Ștefănescu
În momentul de față, centrul mai are bani pentru cheltuielile legate de chirie doar până în luna mai, mai precizează Vava Ștefănescu.
Libertatea nu a reușit să ia legătura până acum cu reprezentanții Ministerului Culturii.
”Întrebarea corectă este – Ce dorește Ministerul Culturii de la această instituție pe care a creat-o și i-a dat resurse minimale?”, punctează fostul ministru al culturii, Corina Șuteu, prezentă marți la o conferință de presă desfășurată la CNDB.
Artiștii lucrează mai mult în străinătate
În lipsa unui răspuns la această întrebare, am încercat să aflăm ce înseamnă CNDB pentru artiști?
”CNDB e singura instituție de cultură care se ocupă de partea performativă din artele contemporane și dans contemporan, e un domeniu foarte vast care e susținut în alte părți printr-o groază de centre. La noi, practic, este o singură instituție care ar trebui să acopere toată zona asta și asta e tot timpul subfinanțată și cumva într-o precaritate totală”, spune artista contemporană Alexandra Pirici.
Cele mai citite articole
”Eu lucrez mai mult în afară, nu întâmplător, ci pentru că aici nu sunt resurse, nu există niciun fel de interes pentru arta contemporană”, mai punctează Pirici.
În prezent, la CNDB se desfășoară proiectul Academia de Dans și Performance, singurul program intensiv de formare dedicat tinerilor dansatori și performeri din România. Pentru prima dată, tinerii care vor să urmeze o carieră profesională în sfera dansului contemporan vor putea beneficia de o pregătire intensivă de durată, cu profesori şi coregrafi români și internaționali, conform descrierii proiectului.
Laura Murariu este studentă la Academie și a venit din Iași pentru asta. Laura spune că ales acest curs de un an în loc să se înscrie la una dintre facultățile de coregrafie, despre care auzise recenzii proaste.
”Pentru mine și pentru colegii mei este un proiect foarte important care ne ajută să ne lansăm cumva. Noi am venit aici ca să devenim performeri. Când am venit nu știam despre situația de la CNDB. E foarte trist”, spune Murariu.
”Bate UNATC pe partea de coregrafie”
Diana Dragu este și ea studentă la Academie:
”Cred că este cel mai dezvoltat program educațional din București, adică eu pot să spun că bate și UNATC pe partea de coregrafie pentru că avem și ore de teorie, și ore de mentorat, vin și oameni din străinătate, ceea ce este un lucru extraordinar.”
”E singurul domeniu în care m-am regăsit, mă simt eu”, mai spune tânăra care prin cursurile Academiei de Dans și Performance de la CNDB a învățat că ”dansul contemporan adună toate artele la un loc”.
”Prin dans contemporan poți să transmiți foarte multe mesaje, foarte multe idei”, mai spune studenta.
În lipsa unui dialog, greva pare singurul mod prin care cei de la CNDB mai pot transmite starea în care trăiesc și muncesc de câțiva ani.
”Sala e mai cunoscută datorită protestelor de pe scările Ministerului Culturii, decât pentru spectacole”, descrie Ștefănescu situația.
În prezent, CNDB înseamnă o instituţie cu 21 de angajaţi, care colaborează anual cu aproximativ 300 de artiști din sectorul independent.
